Cum vede Beijing-ul formatul BRICS? China la zi
0În materialul de astăzi din proiectul „China la zi”, vă prezentăm traducerea din limba chineză a unei analize publicate în numărul 15 al revistei academice „Cunoștințe despre lume” (世界知识, Shìjiè zhīshì), care oferă o perspectivă profundă asupra evoluțiilor BRICS din perspectiva Chinei, subliniind provocările și oportunitățile generate de extinderea blocului geopolitic crucial. Autorul acestui articol este Liu Xiaowei (刘晓伟), asistent de cercetare la Institutul Chinez de Studii Internaționale (中国国际问题研究院, Zhōngguó guójì wèntí yánjiùyuàn).
BRICS, inițial format din Brazilia, Rusia, India și China și extins prin aderarea Africii de Sud în 2010, a devenit un jucător major pe scena internațională. Scopul său de a întări cooperarea economică și politică între aceste economii emergente a evoluat într-o platformă care abordează probleme globale, de la securitatea internațională la reformele instituțiilor financiare globale, precum FMI și Banca Mondială. Importanța BRICS în contextul global se dorește tot mai însemnată, actorii din cadrul organizației încercând să influențeze tot mai semnificativ economia globală și relațiile internaționale.
Extinderea BRICS din 2023, prin includerea a șase noi membri – Argentina, Egipt, Etiopia, Iran, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite – reprezintă un moment de cotitură pentru grup. Această mișcare a fost văzută ca o oportunitate de a crește reprezentativitatea și influența globală a BRICS, consolidându-i poziția ca o alternativă viabilă la instituțiile dominate de Occident. Cu toate acestea, Liu Xiaowei evidențiază în analiza sa că această expansiune vine și cu provocări semnificative, în special în ceea ce privește armonizarea intereselor și menținerea coeziunii interne.
Diferențele ideologice și economice dintre noii și vechii membri ai BRICS ar putea complica dinamica grupului, făcând mai dificilă adoptarea unor politici comune. În acest context, Liu argumentează că decizia BRICS de a suspenda temporar procesul de extindere este necesară pentru a asigura o integrare eficientă a noilor membri și pentru a menține stabilitatea grupului pe termen lung.
Dintr-o perspectivă occidentală, extinderea rapidă a BRICS este privită cu îngrijorare, deoarece ar putea dilua coerența grupului și intensifica tensiunile interne, având în vedere interesele divergente ale noilor și vechilor membri. Unii experți occidentali subliniază că această expansiune marchează o schimbare semnificativă în dinamica globală a puterii economice, contribuind la slăbirea influenței instituțiilor tradiționale dominate de Occident, precum FMI și Banca Mondială, și la erodarea relevanței G20. Pe măsură ce BRICS devine mai influent, riscă să creeze o alternativă puternică la ordinea internațională condusă de Occident, destabilizând astfel echilibrul geopolitic global. Cu toate acestea, există scepticism cu privire la capacitatea BRICS+ de a deveni un bloc coerent și eficient, având în vedere diferențele politice și economice majore dintre membrii săi.
Pe măsură ce BRICS se pregătește pentru summitul din 2024, care va avea loc în perioada 22-24 octombrie la Kazan, Rusia, sub președinția acestei țări, devine evident că viitorul blocului va avea un impact profund asupra ordinii mondiale. Înțelegerea acestor evoluții, subliniate de analiza lui Liu Xiaowei, este, prin urmare, esențială nu doar pentru statele membre BRICS, ci și pentru întreaga comunitate internațională.
Redăm în continuare traducerea din limba chineză a articolului menționat mai sus:
Liu Xiaowei: De ce țările BRICS au suspendat procesul de extindere？De la începutul anului 2024, după extinderea istorică a mecanismului de cooperare al țărilor BRICS, reprezentativitatea și atractivitatea sa au crescut constant, tot mai multe țări în curs de dezvoltare exprimându-și dorința de a se alătura. În prezent, peste 30 de țări, inclusiv Malaezia, Thailanda, Laos, Myanmar, Belarus, Bangladesh, Venezuela, Cuba, Senegal, Turcia, Pakistan, Kazahstan și Nicaragua, au aplicat pentru a se alătura mecanismului BRICS. Cu toate acestea, pe 25 iunie, ministrul rus de externe, Lavrov, a declarat public, în timpul vizitei sale în Belarus, că țările BRICS au votat pentru a suspenda temporar primirea de noi membri și că se vor concentra pe integrarea țărilor care au aderat recent. În contextul în care multe țări doresc să se alăture mecanismului BRICS, de ce au decis acestea să suspende temporar procesul de extindere?
Lansarea unei noi faze în cadrul „Marii cooperări BRICS”
La 1 ianuarie 2024, odată cu aderarea oficială a Arabiei Saudite, Egiptului, Emiratelor Arabe Unite, Iranului și Etiopiei, BRICS s-a extins cu succes de la „BRICS-5” la „BRICS-10”, deschizând un nou capitol al cooperării extinse. Această extindere reflectă nu doar determinarea fermă a țărilor BRICS de a se adapta tendinței istorice către multipolaritate globală și de a sprijini „Sudul Global” în aprofundarea solidarității și cooperării într-un context internațional din ce în ce mai instabil, dar evidențiază și recunoașterea și aspirația multor țări în curs de dezvoltare față de spiritul de cooperare BRICS, caracterizat prin „deschidere, incluziune, cooperare și câștig reciproc”. Noua rundă de extindere a consolidat și mai mult reprezentativitatea și influența BRICS.
Într-o lume marcată de schimbări și instabilități accelerate, cu crize precum cea din Ucraina și conflictul din Gaza, și creșterea populismului și protecționismului, care încetinesc globalizarea și distorsionează interacțiunile economice globale, economia mondială se confruntă cu riscuri crescute. În acest context, cererile de dezvoltare ale piețelor emergente și ale țărilor în curs de dezvoltare sunt dificil de abordat eficient și, cu atât mai puțin, ele nu pot face față singure schimbărilor globale. De aceea, mecanismul BRICS, care se concentrează pe dezvoltarea comună și pe cooperarea pragmatică, devine o platformă crucială pentru consolidarea solidarității între țările în curs de dezvoltare. Aceste țări doresc să se alăture mecanismului BRICS pentru a-și extinde cooperarea economică și investițională cu membrii BRICS, pentru a identifica și cultiva noi puncte de creștere economică, pentru a spori reziliența și siguranța lanțurilor de aprovizionare și de producție și pentru a face față împreună provocărilor și riscurilor generate de schimbările geopolitice și economice
Mecanismul de cooperare BRICS este o platformă multilaterală formată din economii în curs de dezvoltare. Extinderea către noi membri și creșterea implicării țărilor în curs de dezvoltare reprezintă o evoluție inevitabilă în dezvoltarea acestui mecanism. În același timp, ascensiunea „Sudului Global” oferă o bază solidă pentru consolidarea și dezvoltarea mecanismului de cooperare BRICS. După extinderea istorică a membrilor, distribuția geografică a BRICS este acum mult mai amplă, iar valoarea economică totală, calculată la paritatea puterii de cumpărare (PPP), a depășit deja cea a Grupului celor Șapte (G7), crescând semnificativ poziția sa în cadrul global al energiei. Noii membri aduc contribuții suplimentare în termeni de capital, tehnologie, resurse și piețe, extinzând astfel spațiul de cooperare economică între țările BRICS, consolidând baza cooperării industriale, stimulând cooperarea financiară și oferind un nou impuls pentru promovarea unei cooperări reciproc avantajoase în cadrul „Sudului Global”.
„Marea cooperare BRICS” se confruntă cu numeroase provocări
Deși extinderea BRICS poate aduce resurse noi și poate crește reprezentativitatea grupului, aceasta implică și riscul de a intensifica competiția internă pentru resurse, ceea ce poate duce la slăbirea funcționalității organizației și la reducerea capacității sale de acțiune. Prin urmare, mecanismul de cooperare BRICS trebuie să gestioneze cu atenție tensiunea dintre extinderea externă și îmbunătățirea calității interne. Este esențial ca extinderea să fie realizată într-un mod progresiv și echilibrat, asigurând în același timp că cooperarea practică între membri produce rezultate concrete. În prezent, BRICS se află într-o fază de „cooperare extinsă”, dar se confruntă cu provocări tot mai numeroase.
Pe de o parte, relațiile dintre statele membre devin din ce în ce mai complexe, iar armonizarea intereselor este tot mai dificilă. Extinderea nu va reduce sau elimina automat conflictele existente între membrii inițiali, ci, dimpotrivă, ar putea complica și mai mult problemele prin adăugarea de noi actori, crescând astfel costurile de comunicare și coordonare. În prezent, tensiunile geopolitice dintre membrii BRICS reprezintă un obstacol în calea eficienței mecanismului. În contextul frecventelor conflicte geopolitice, aceste tensiuni riscă să se accentueze. India consideră China principalul său competitor și aspiră la statutul de „mare putere globală lider”, folosind problema frontierelor pentru a influența relațiile chino-indiene; conflictul israelo-palestinian pune la grea încercare eforturile de reconciliere dintre Arabia Saudită și Iran; relațiile dintre Egipt și Etiopia sunt tensionate din cauza problemei Marelui Baraj al Renașterii de pe Nil. În plus, există o competiție semnificativă între noii membri care au economii similare, ceea ce ar putea afecta cooperarea economică dintre membrii BRICS. De exemplu, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și Iranul sunt toți exportatori majori de petrol, având structuri industriale și interese economice similare, ceea ce ar putea genera o anumită competiție în cadrul cooperării comerciale și al extinderii piețelor.
Pe de altă parte, presiunile exercitate de Occident asupra țărilor BRICS vor continua să crească. De-a lungul timpului, țările occidentale au privit mecanismul de cooperare BRICS ca pe o organizație multilaterală slabă și au promovat activ ideea că BRICS este „în declin”. Cu toate acestea, după extinderea BRICS, Occidentul a început să perceapă acest mecanism drept un „contestator” al ordinii internaționale existente. Statele occidentale consideră că BRICS se îndreaptă tot mai mult către cooperare în domeniul securității politice și se tem că „marea cooperare BRICS” ar putea crea „un sistem paralel” care să contracareze blocul occidental.
Statele Unite ale Americii dispun de mai multe metode prin care pot perturba cooperarea BRICS. India, unul dintre membrii BRICS, participă la mai multe cadre multilaterale create de SUA, inclusiv „Mecanismul cvadrilateral” (QUAD) și „Cadrul Economic Indo-Pacific” (IPEF). Prin urmare, SUA pot exploata relațiile lor economice și de apărare cu India pentru a influența cooperarea în cadrul BRICS. Arabia Saudită este un aliat tradițional al SUA, cele două țări având o lungă istorie de cooperare în domeniul energiei, iar colaborarea în alte sectoare economice este în continuă expansiune. Brazilia este, de asemenea, un aliat principal non-NATO al SUA, care reprezintă cea mai importantă sursă de investiții pentru această țară. Cele două națiuni au, de asemenea, relații strânse în sectorul alimentar. Această dinamică explică de ce membrii BRICS au decis să pună pe pauză procesul de extindere și să se concentreze pe integrarea internă, considerând că extinderea mecanismului de cooperare BRICS necesită o capacitate internă consolidată pentru a face față acestor provocări.
Extinderea BRICS ar trebui să fie fundamentată pe cooperare pragmatică
„Extinderea BRICS nu este un subiect nou. Cele două procese de extindere anterioare, modelul de cooperare „BRICS+”, și practica dialogului periferic BRICS au oferit referințe importante pentru construirea mecanismului de extindere. Declarația de la Johannesburg din 2023, emisă la cea de-a cincisprezecea reuniune a liderilor BRICS, a propus continuarea discuțiilor privind modelul partenerilor BRICS și lista potențialilor parteneri, avansând astfel procesul de extindere. Potrivit ministrului rus de externe, Serghei Lavrov, mecanismul BRICS va clasifica partenerii în diverse categorii și va stabili liste specifice pentru aceștia, aceste etape fiind necesare pentru obținerea statutului de membru oficial.
Obiectiv vorbind, nivelul de instituționalizare a extinderii BRICS este redus, iar țările membre nu au ajuns încă la un consens cu privire la standardele și procedurile specifice pentru extinderea mecanismului. În special în contextul diversificării cererilor de aderare și al intensificării tensiunilor geopolitice, o extindere pripită ar putea face cooperarea BRICS mai vulnerabilă la influența Occidentului și ar putea amplifica conflictele geopolitice dintre membri. De exemplu, Turcia, ca membru important al NATO, ar putea stârni suspiciuni în rândul Rusiei și al altor membri prin cererea sa de aderare. De asemenea, cererea Thailandei de a se alătura BRICS se confruntă cu presiuni internaționale, dat fiind faptul că Thailanda este un aliat major non-NATO al SUA și că solicită aderarea la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), ceea ce ar putea permite SUA și Uniunii Europene să exercite presiuni asupra Thailandei pentru a se distanța de BRICS. Cererea Pakistanului de a adera ar putea provoca nemulțumiri în India, care deja se opune extinderii și ar putea vedea stabilirea unor criterii stricte de aderare ca pe un prim pas necesar în procesul de extindere. În plus, cererea Belarusului ar putea intensifica temerile, atât în rândul membrilor, cât și al celor din afara grupului, că mecanismul BRICS ar putea aluneca spre o confruntare între blocuri.
În loc să se concentreze pe extinderea grupului, Rusia, care deține președinția rotativă a BRICS anul acesta, este mai interesată de obținerea unor rezultate practice în cadrul cooperării BRICS. Summitul liderilor BRICS de la Kazan, Rusia, care va fi primul summit post-extindere și primul summit global organizat de Rusia de la începutul crizei din Ucraina, va avea ca temă „Consolidarea multilateralismului pentru promovarea unei dezvoltări și securități globale echitabile”. Rusia speră ca „marea cooperare BRICS” să devină o platformă și un mijloc important pentru construirea unei ordini mondiale multipolare și pentru atingerea obiectivelor sale geopolitice și economice. Rusia își propune ca summitul să realizeze trei obiective majore.
Primul obiectiv este crearea unui sistem de plăți BRICS, pentru a asigura securitatea financiară a țărilor BRICS și pentru a promova diversificarea sistemului financiar internațional. După izbucnirea crizei din Ucraina, sancțiunile financiare dure impuse Rusiei de către Occident au accentuat dorința Rusiei de a iniția un sistem de plăți independent de cel occidental. Ministerul de Finanțe și Banca Centrală a Rusiei au anunțat că, împreună cu partenerii din BRICS, vor prezenta un raport de fezabilitate privind înființarea unui instrument de plată și a unei platforme de plăți BRICS înainte de summitul de la Kazan. În acest raport, se va propune crearea unei platforme multilaterale de plăți digitale, numită „BRICS Bridge”.
Al doilea obiectiv este crearea unui „Parteneriat energetic al BRICS” pentru a asigura aprovizionarea și securitatea energetică. Odată cu aderarea marilor producători de petrol, precum Arabia Saudită, Iranul și Emiratele Arabe Unite, BRICS deține acum aproximativ 40% din producția globală de energie. Stabilirea acestui parteneriat ar spori influența și capacitatea de negociere a țărilor BRICS în cadrul pieței energetice globale.
Al treilea obiectiv este crearea unei „Burse comune de alimente pentru țările BRICS” pentru a consolida rolul Rusiei ca principal furnizor de alimente și pentru a spori securitatea alimentară a țărilor BRICS. Dintre membrii BRICS, China și Rusia sunt ambele mari producători mondiali de alimente. Înființarea acestei burse ar putea crește influența țărilor BRICS asupra prețurilor globale ale alimentelor și ar putea reconfigura piața globală a alimentelor. De asemenea, ar facilita tranzacțiile comerciale în monedele naționale ale țărilor BRICS, contribuind astfel la procesul de dedolarizare.
Spiritul BRICS, bazat pe deschidere, incluziune și cooperare reciproc avantajoasă, impune o colaborare pragmatică între țările BRICS, care să fie îmbunătățită constant și să ducă la extinderea și aprofundarea relațiilor, având ca scop îndeplinirea misiunii istorice de a susține unitatea și dezvoltarea „Sudului Global”. Prin urmare, un mecanism de cooperare BRICS supraextins, fără o fundație solidă, nu răspunde cerințelor fundamentale ale țărilor membre și nici așteptărilor pe care țările „Sudului Global” le au în ceea ce privește dezvoltarea acestui mecanism. În contextul schimbărilor globale majore din prezent, mecanismul de cooperare BRICS ar trebui să își păstreze stabilitatea pe termen lung, să abordeze extinderea pe baze pragmatice și să valorifice resursele, piețele și tehnologiile pentru a promova dezvoltarea „Sudului Global” cu un impact semnificativ.
Sursa: aici, 12 august 2024.
Material realizat de Paula Toma, cercetătoare la Centrul de Studii Sino-Ruse (CSSR) din cadrul Fundației Universitare a Mării Negre „Mircea Malița” (FUMN)
Se încarcă comentariile...
