Cum sunt recrutaţi migranţi din Asia Centrală în armata rusă

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Se înmulţesc încercările de recrutare a migranţilor în armata rusă. Afectaţi sunt mai ales muncitori din Asia Centrală. Militanţi pentru drepturile omului au relatat care sunt metodele şi tertipurile autorităţilor ruse.

Muncitori din Asia Centrală pe un şantier din Moscova
Muncitori din Asia Centrală pe un şantier din Moscova

Autorităţile ruse încearcă tot mai insistent să umple rândurile armatei ruse cu muncitori migranţi din Asia Centrală. Ei sunt luaţi de pe stradă şi duşi direct în centrele de recrutare, unde sunt convinşi sau siliţi cu ameninţări şi violenţă să semneze contracte cu Ministerul Apărării al Federaţiei Ruse.

Mulţi migranţi şi-au dorit până acum să dobândească cetăţenia rusă. Dar la mijlocul lunii august Consiliul pentru Drepturile Omului de pe lângă Preşedinţia Rusă a propus modificarea legilor migraţiei, astfel încât efectuarea stagiului militar a devenit o premisă obligatorie pentru obţinerea cetăţeniei. Iar la finele lunii august Partidul Comunist a pus pe masa Dumei de Stat un proiect de lege, potrivit căruia "noilor ruşi" li se poate retrage cetăţenia dacă refuză să se ducă la război, fug de mobilizare sau nu se prezintă la centrele de recrutare.

"Se află Mariupol în regiunea Moscova?"

Faptul că migranţi veniţi la lucru sunt atraşi să facă un stagiu militar în armata rusă a devenit cunoscut cu puţin timp înainte de începutul invaziei în Ucraina. Pe 20 februarie 2022, bloggerul uzbec Bakhrom Ismailov a postat pe canalul său YouTube un video, în care îi îndemna pe migranţi să semneze un contract cu Ministerul rus al Apărării, promiţând că după şase luni de armată vor primi cetăţenia rusă.

Valentina Ciupik, o avocată care-i apără pe migranţi, a primit după 22 februarie 2022, când a început războiul rus de agresiune în Ucraina, o avalanşă de înştiinţări, potrivit cărora cetăţeni ai Uzbekistanului, Kârgâstanului, Tadjikistanului, Armeniei şi alţi migranţi sunt îndemnaţi să semneze contracte cu Ministerul rus al Apărării. "Colegii mei şi cu mine am descoperit un video filmat de un tadjic. Şofa în Ucraina un camion şi spunea că nu înţelege ce se întâmplă, s-a înrolat în aramata rusă şi nu ştie dacă va supravieţui", a declarat Ciupik pentru DW.

Valentina Ciupik îi consiliază pe migranţi
Valentina Ciupik îi consiliază pe migranţi

Materialul video, însoţit de un comentariu al avocatei, a cunoscut o mare răspândire pe reţelele de socializare. Ciupik şi colegii ei au lansat o campanie împotriva înrolării în armata rusă şi numărul recrutărilor s-a redus. Dar în vara anului 2022 Ministerul rus al Apărării a început să recruteze migranţi pentru lucrări de construcţie în Lugansk, Doneţk şi Mariupol, deci în teritoriile ucrainene anexate de Rusia. Ciupik spune că oameni din Asia Centrală, care nu au înţeles prea clar despre ce e vorba, au semnat, brigăzi întregi, contractele aferente.

"În octombrie m-au sunat oameni din Uzbekistan, care m-au întrebat dacă Mariupol se află în regiunea Moscova. A reieşit că acolo unde lucrau li s-au reţinut salariile şi mulţi dintre ei au semnat un contract pentru lucrări de construcţie în regiunea Moscova, după cum li s-a spus. Au fost băgaţi în autocare cu geamuri prin care nu se putea vedea şi duşi într-o direcţie necunoscută. Au fost 20 de autocare cu câte 53 de pasageri. Când au ajuns la destinaţie au văzut numai ruine şi şi-au dat seama că e imposibil să se afle în regiunea Moscova. Unul dintre ei avea numărul meu de telefon şi m-a contactat. Am rămas înmărmurită şi am început să dau telefoane la ambasadele Uzbekistanului din Rusia şi Ucraina. Dar contactul cu muncitorii s-a întrerupt. Probabil au semnat contracte cu Ministerul rus al Apărării, fiindcă paznicii care i-au însoţit au spus că au fost duşi în armată", a povestit Ciupik. 

Distrugeri la Mariupol
Distrugeri la Mariupol

Luaţi în armată cu ajutorul unor tertipuri

Activişti pentru drepturile omului au descoperit rapid un alt tertip cu ajutorul căruia autorităţile ruse încearcă să-i înroleze în armată pe migranţii din Asia Centrală. La centrul pentru migraţie Zaharovo din Moscova, unde se eliberează cele mai diverse documente, de la permis de muncă, la drept de şedere în ţară, bărbaţii au fost puşi printr-un tertip să semneze contracte cu armata rusă.

"Li s-a pus în faţă un teanc de documente pentru a fi semnate, până la 40 de pagini, şi li s-a dat timp o jumătate de minut să le citească. În spatele lor stăteau la coadă o sumedenie de oameni şi nu au avut cum să citească. Mulţi au semnat fără a şti ce au semnat. Mai târziu a reieşit că au semnat şi un contract de înrolare în armata rusă. Bărbaţii au intrat în panică şi m-au sunat întrebând ce le rămâne de făcut. Există multe cazuri în care migranţii, deşi aveau drept de muncă, au lăsat totul baltă şi au părăsit Rusia cât mai repede posibil", a relatat Ciupik.

Străini sunt recrutaţi şi în închisori

Se încearcă şi recrutarea unor migranţi care au încălcat legile în Rusia şi aşteaptă în închisori să fie expulzaţi. "Acestora li se oferă să semneze un contract cu armata, în care li se promite că după şase luni dobândesc cetăţenia rusă. Dacă metoda nu funcţionează, sunt intimidaţi şi ameninţaţi că-şi vor petrece tot restul vieţii în spatele gratiilor", a afirmat Ciupik. Sunt recrutaţi şi străini care-şi ispăşesc pedeapsa în închisori. Acolo se încearcă prin bătaie, tortură şi ameninţare cu violul obţinerea semnăturii pe contractul cu armata.

Închisoare din Rusia
Închisoare din Rusia

Ţările de origine îi pedepsesc pe "mercenari"

În toate ţările Asiei Centrale stagiul efectuat în armata altui stat este considerat mercenariat şi se pedepseşte penal. De aceea, migranţii care au semnat contracte cu armata rusă sunt traşi la răspundere pentru asta când se întorc în ţara lor. Pedepsele sunt între cinci şi 12 ani închisoare în Tadjikistan, între cinci şi 10 ani în Uzbekistan şi între 10 şi 12 ani în Kârgâstan.

Ambasadele acestor ţări îşi avertizează cetăţenii că participarea la acţiuni de luptă pe teritoriul unor state străine constituie un delict penal. Liderii islamici din Uzbekistan au dat chiar o Fatva (lege islamică - n.red.) care interzice musulmanilor să participe la războiul Rusiei împotriva Ucrainei. Autorităţile din Tadjikistan au publicat în răstimp o listă cu mercenari tadjici care luptă în Ucraina de partea armatei ruse. Iar la Bişkek a fost condamnat în mai 2023 un cetăţean kirghiz la 10 ani închisoare fiindcă a luptat un an alături de trupele ruse în Ucraina, întorcându-se apoi în ţara sa.

În prezent nu este clar câţi oameni din ţările Asiei Centrale luptă alături de armata rusă pe teritoriul Ucrainei. Potrivit unor relatări ar putea fi vorba de zeci de mii de migranţi, recrutaţi de armata rusă.

Marina Baranovska - Deutsche Welle

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite