Cum să ne promovăm la Bruxelles?
0Cum este reprezentată Romania la Bruxelles şi care sunt actorii care o reprezintă? Cum ar trebui să arate Romania la Bruxelles in perioada 2014-2020? La aceste intrebări încearcă să răspundă studiul Europuls, ce va fi lansat maine 24 Octombrie.
Suntem în plină campanie pentru Preşedinţia României, iar în discursul candidaţilor lipseşte din păcate segmentul afacerilor europene, un subiect extrem de important pentru viitorul relaţiilor externe. Aflat în dialog cu unul dintre candidaţi, am ridicat această problemă, iar acesta a spus „am avut un proiect pentru aderare, dar niciunul postaderare”.
Mesajele europene nu au priză la public, la media, la clasa politică. Motivele sunt complexe şi ţin de deficitul de comunicare al UE, de limbajul folosit, de goana dupa senzaţional a mediei, de lipsa de interes a fenomenului afaceri europene. La nivelul opiniei publice există o impresie greşită despre ce înseamnă procesul decizional din Uniunea Europeană, rolul şi capacităţile României, activitatea reprezentanţilor români şi rezultatele acestor eforturi.
S-a decis de la Bruxelles sau Vine de la Bruxelles spun des politicienii şi autorităţile româneşti pentru a explica decizii dificil de înţeles şi de aplicat, sau politici care bulversează sectoare întregi. Pe bună dreptate, pentru că legislaţia aplicabilă în România poate fi până la 70% elaborată de instituţiile europene. Însă instituţiile româneşti şi actorii din mediul privat sau non-profit sunt sau pot fi implicaţi în elaborarea deciziilor şi legislaţiei europene. Sunt oare folosite toate pârghiile instituţionale şi private în aşa fel încât România să se bucure de o imagine pozitivă şi să îşi promoveze eficient interesele la Bruxelles? La această întrebare va încerca să răspundă studiul realizat de Europuls „Actor pasiv sau proactiv? Cum îşi reprezintă România interesele la Bruxelles?” ce va fi lansat, Vineri 24 Octombrie, la Reprezentanţa Comisiei Europene în România.
Cadrul instituţional
Dacă în procesul legislativ din România Ordonanţele de Urgenţă au devenit o normalitate, procedura legislativă europeană se realizează prin consultări, amendamente şi negocieri între europarlamentari sau între interesele guvernelor naţionale. Tot acest proces se realizează transparent. În acest poces de legislaţie europeană România e reprezentată politic de cei 35 de europarlamentari români şi administrativ de funcţionarii de la Reprezentanţa Permanentă a României pe lângă instituţiile UE în număr de 100.
Principalii responsabili pentru reprezentarea României în cadrul instituţiilor europene sunt Preşedintele României în cadrul Consiliului European, Ministerele de resort reprezentate de Minişti şi Secretari de Stat în cadrul Consiliului Uniunii Europene, Reprezentanţa Permanentă a României la Bruxelles. Indirect un aport la imaginea României îl are şi Comisarul European (Dacian Cioloş fost Comisar pe Agricultură, acum Corina Creţu comisar pe Dezvoltare Regională).
Studiul vorbeşte despre activitatea acestor actori şi face recomandări pentru o mai bună coeziune a deciziilor acestora pentru perioada 2014-2020.
Românii din Instituţii
Dan Luca, director Euractiv şi expert în afaceri europene, lansa anul trecut un manifest intitulat Lobby pentru mai mulţi români in afaceri europene unde spunea că pentru o mai bună reprezentare la Bruxelles şi o conexiune puternică între Bucureşti şi Bruxelles e nevoie de 5.000 de persoane în capitala Europei şi 20.000 de persoane în ţară. În prezent sunt 2.000 la Bruxelles şi 10.000 în România.
Administraţie locală sau regională
Se simte lipsa birourilor de reprezentare regională, în comparaţie cu activitatea altor administraţii europene locale şi regionale în capitala Europei. Sunt aproape 400 de birouri regionale cu obiective diferite: unele de influenţare a politicilor europene, altele pentru atragere de fonduri oferite de Comisie sau pentru diferite parteneriate economice. Studiul identifică tipologia reprezentanţelor regionale şi obiectivele acestora şi face recomandări despre cum ar trebui să se prezinte România în viitor la acest capitol.
Mediul privat
Fie că vorbim de firme de consultanţă/afaceri publice sau reprezentanţe ale unor firme sau companii, birourile care reprezintă mediul de afaceri românesc sunt puţine. Din aproape 7000 de organizaţii acreditate pe lângă instituţiile UE, doar 86 sunt din România, în comparaţie cu 800 de organizaţii germane sau 700 de organizaţii din Franţa, iar din cele 86 foarte puţine sunt active în mod constant. Cauzele sunt multiple şi sunt analizate în raport. Cert e că experţii intervievaţi au spus că e nevoie de o prezenţă permanentă şi de oameni competenţi cu expertiză în diferitele domenii de activitate.
Organizaţiile non-guvernamentale
Jumătate din cele 86 de organizaţii româneşti pe lângă instituţiile europene sunt organizaţii non-guvernamentale, majoritatea dintre ele organizate pentru a promova interese ale agenţilor economici. Cele mai active asociaţii sunt cele de protecţie a mediului înconjurător, care au fost prezente prin campanii de advocacy pe legislaţia legată de mineritul cu cianuri sau de exploatarea gazelor de şist. Cu toate acestea Sorin Ioniţă de la ExpertForum, (membru al Comitetului Economic şi Social) consideră că "mişcarea asociativă reală, de tip grassroot şi neînregimentată politic găseşte greu audienţa în legislativul european". Comunicare între ONG-uri şi europarlamentarii români sau structurile legislative de la Bruxelles poate fi îmbunătăţită iar ONG-urile trebuie încurajate financiar pentru acest demers.
Deseori, în percepţia opiniei publice şi a unor politicieni, s-a creat ideea că la Bruxelles „se duce o luptă cu toate forţele”. Ori ideea e că România are nevoie acolo de ceea ce Radu Magdin, CEO la Smartlink Communication sugera: 3P adică Parteneriat, Prietenie şi Proiecte: „Cele trei sunt atât reţete cât şi manifestări ale influenţei la Bruxelles si ţin de un cerc virtuos. Cu cât stai mai bine la capitolul parteneriate, prietenii, şi proiecte, cu atât ai mai mult succes, eşti mai influent. Cu cât eşti mai influent, cu atât ai parteneriate, prietenii şi proiecte de succes. Nu întotdeauna e o regulă cantitativă, dar cu siguranţă este o regula calitativă….. Prietenia se cultivă in timp, si e nevoie de stabilitate (oameni care sa rămână mai mult timp pe o poziţie – suficient timp pentru networking şi proiecte sustenabile), de afinititate personală dacă nu chiar si de “coincidenţă” politică, şi de proiecte concrete, care să crească încrederea şi baza reciprocă unul in altul”
Pentru mai multe detalii legate de acest subiect, vă invit Vineri, 24 Octombrie, la Reprezentanţa Comisiei Europene în România începând cu ora 9, să participaţi la lansarea studiului „Actor pasiv sau proactiv? Cum îşi reprezintă România interesele la Bruxelles?” sau să intraţi pe siteul www.europuls.ro pentru a descărca studiul.