CRONICA FNT. Magia lui Preljocaj a vrăjit publicul românesc VIDEO
0
În primele două zile ale Festivalului Naţional de Teatru, pe scena Sălii Mari a TNB a urcat Compania de Balet Preljocaj, cu spectacolul "Fresca", o adaptare coregrafică după basmul chinezesc "The Painting on the Wall".
Povestea chinezească, veche de peste 300 de ani, este doar un pretext pentru coregraful francez de origine albaneză Anjelin Preljocaj, care şi-a dorit să intre din nou în lumea feerică a basmelor, după "Albă ca zăpada" (2008) şi Siddhartha (2010).
Iar de această dată basmul chinezesc îl ajută să străbată lumi fantastice şi pline de iluzii, cu ajutorul unei trupe de balerini impecabili. Zece dansatori au dat viaţă unor scene desprinse parcă din altă lume, una magică, în care timpul şi spaţiul sunt fluide şi curg la fel ca mişcările dansatorilor, care amintesc pe alocuri de mişcările de tai chi, atât de populare pe continentul asiatic.
Fantezia coregrafică a lui Preljocaj este uimitoare: dansurile sale au o seducţie aparte, un amestec de dinamic şi senzual, într-o sincronizare de grup aproape perfectă. Trupurile dansatorilor săi se amestecă şi se separ într-o bogăţie de gesturi, iar cuvintele apreciative pălesc în faţa imaginilor cu adevărat de basm pe care coregraful francez le-a imaginat.
Un moment extrem de senzual se petrece între cei doi solişti, într-o scenă în care se simte parcă mirosul de mosc şi orhidee din basm, iar felul în care cei doi plutesc, dând din "aripi" aminteşte de un lac al lebedelor, în care protagoniştii levitează.
Moment de basm în spectacolul "Fresca", la FNT
Spectacolul este impecabil din punct de vedere tehnic: luminile sunt simple, dar punctează perfect fiecare moment. Este folosită lumina proiectată de sus, conturând în semi-obscur siluetele dansatorilor. Video mappingul este de asemenea folosit inspirat, pe cortine semitransparente de pânză, creând iluzia psihedelică a unor prezenţe fantomatice tridimensionale, care îşi duc existenţa printre dansatori. Clara Freschel, Nuriya Nagimova, Nagisa Shirai, Anna Tatarova, Yurié Tsugawa, Sergi Amoros Aparicio, Marius Delcourt, Antoine Dubois, Jean-Charles Jousni, Fran Sanchez sunt artiştii dansatori care dau viaţă "picturii de pe perete". Uneori sub forma unor siluete care amintesc de teatrul de umbre indian, împrumutat mai apoi de chinezi, alteori în momente în care timpul parcă se dilată, iar trupurile se mişcă eliberate de forţa gravitaţională.
Există momente ritualice, cum cum este cel al împletirii părului, semn al pierderii fecioriei, concepute şi executate impecabil, simplu dar deloc simplist, încărcate de simboluri, dar eliberate de "povara" unei linii dramaturgice.
Momentele se alternează în dansuri puternice sau lascive, în solouri şi în grup, pe ritmuri şi percuţii japoneze, dar uneori cu influenţe suave de jazz sau electro şi trance, ori merg pe acordurile lui Nicholas Godin, fondatorul AIR (Amour, Imagination, Rêve). Muzica este bine aleasă şi oferă clipe de levitaţie dansatorilor lui Preljocaj.
Show-ul, care a avut premiera în septembrie anul acesta, se bucură deja de aprecierile criticilor şi se joacă în impunătoarea şi superba sală a Operei Regale de la Versailles cu casa închisă. Preţurile biletelor pleacă de la 60 de euro şi ajung la peste 180. Aşa că cei care au avut prilejul să vadă cele două reprezentaţii la Bucureşti se pot considera privilegiaţi. Magia lui Preljocaj a atins cu aripa ei începutul FNT-ului, care deja este cuprins într-un dans ameţitor, cu spectacole de teatru şi coregrafie, cu expoziţii, lansări şi workshopuri, iar ediţia din acest an se va afla sub "zodia" dansului, fiind dedicată în totalitate celebrei coregrafe Miriam Răducanu.
On va danser?
Se încarcă comentariile...
