Cooperarea UE – Japonia în domeniul spaţiului cosmic – potenţial de dezvoltare în viitor

"Într-o lume globalizată, distanţele fizice între doi parteneri nu mai constituie un obstacol. Distanţa de un sfert de Ecuator între  Europa şi Japonia nu înseamnă nimic atunci când este vorba de cooperare în domeniul cosmic şi ambele părţi au un potential imens pentru a desfăşura activităţi în acest domeniu", consideră Dumitru Prunariu.

Prunariu, vice-preşedinte al Comitetului de Relaţii Internaţionale al Agenţiei Spaţiale Europene  (ESA) şi preşedinte al secţiunii europene a ASE - Asociaţia Astronauţilor Europeni, a fost invitat în calitate de key-speaker la prima misiune de parteneriat UE-Japonia pentru activităţi spaţiale organizată de centrul de Cooperare Industrială UE – Japonia care s-a desfăşurat la  Tokyo în perioada 9-11 martie. El consideră că  Japonia are un imens potenţial pentru a dezvolta tehnologii spaţiale din ce în ce mai avansate şi pentru a derula activităţi complexe în spaţiu. 

 “Cooperarea între ESA, Agenţia Spaţială Europeană, şi JAXA, Agenţia Spaţială Japoneză, a cunoscut trei etape”, explică   Prunariu, “începând cu 1972 până în 1990, când ambele părţi au învăţat să colaboreze şi au construit un suport operaţional încrucişat, apoi între 1990-2002, au făcut schimb de date obţinute din misiuni spaţiale proprii, iar din 2003 şi până în prezent, ESA şi JAXA au conclucrat pentru misiuni comune cum ar fi  BepiColombo şi EarthCARE, au încheiat acordul privind componentele spaţiale, precum şi privind misiunea astronomică cu raze X Astro H”.

“Evenimentul de la Tokyo a inclus prezentarea realizărilor şi propunerilor de cooperare ale firmelor care activează în domeniul cosmic şi vizitarea unor facilităţi cosmice japoneze. Prin aceste întâlniri, europenii, care sunt foarte deschişi afacerilor, deschiderii de noi pieţe, utilizării comerciale a realizărilor lor, intră în legătură cu firme japoneze din domeniul cosmic care sunt obişnuite să primească comenzi de la guvernul japonez şi care acum învaţă de ce este profitabil să iasă pe pieţe internaţionale, să găsească noi pieţe, şi să colaboreze cu firme străine inclusiv în domeniul industrial cosmic”, a mai explicat Prunariu.

De asemenea, a subliniat că  „Japonia face acelaşi efort ca şi Europa de menţinere a utilizării sustenabile a spaţiului cosmic, se preocupă de conştientizarea situaţiei reale din spaţiul cosmic (space situational awareness) doar că Japonia are o abordare mai limitată a anumitor aspecte faţă de Europa, în sensul că se concentrează doar local, faţă de Europa care este puternic internaţionalizată.  Orice întâlnire a specialiştilor europeni cu cei japonezi duce la o mai bună înţelegere reciprocă, deschideri şi înţelegere a unor situaţii care poate iniţial arată diferit pentru cele două părţi”.

Experţii sunt de părere că în domeniul cosmic, cooperarea internaţională este esenţială. Cooperarea ESA – JAXA se concetrează în prezent pe  cercetări ştiinţifice fundamentale, observarea Pământului, zboruri cosmice pilotate si operaţiuni cosmice şi componente pentru tehnologii spaţiale.

Misiunea BepiColombo este de maximă importanţă, deoarece va studia şi va contribui la înţelegerea compoziţiei, geofizicii, atmosferei, magnetosferei şi istoriei planetei Mercur, cea mai puţin explorată din Sistemul Solar, şi  va ajunge la această planetă în 2024. Mercury Planetary Orbiter (MPO)  a fost construit de ESA pentru a defini harta planetei, iar Mercury Magnetospheric Orbiter (MMO) a fost construit de  JAXA pentru a investiga magnetosfera planetei.

ASTRO-H, al şaselea observator japonez cu raze X, reprezintă o misiune importantă care va oferi o oportunitate unică de a investiga fenomenele extreme din Univers.  Conform acordului semnat în 2012 de JAXA şi ESA, ESA va furniza  JAXA componente de hard şi suport pentru operaţiuni şi utilizatori, şi în schimb, va primi timp de obervare pe misiunea Astro-H.

HINODE este o misiune condusă de partea japoneză lansată pe o orbită polară în 2006 la care participă şi  ESA pentru a studia mecanismele prin care atmosfera solară se energizează şi pentru a afla care sunt cauzele erupţiilor solare violente.

EarthCARE, planificat pentru a fi lansat în 2015, este cea mai mare şi mai complexă misiune de explorare a Pământului, reprezentând o misiune comună ESA - JAXA ce va contribui la aprofundarea înţelegerii rolului pe care îl au norii şi aerosolii în reflexia înapoi în spaţiu a radiaţiei solare incidente, şi  captarea radiaţiei infraroşii emisă de suprafaţa Pamantului. Aceste observaţii sunt necesare pentru a îmbunătăţi previziunile privind schimbările climatice şi meteorologice.

În domeniul colaborării privind observarea Pământului, ESA şi JAXA au semnat un Memorandum pentru achiziţia, procesarea şi distribuţia, în regiunile lor geografice, de  date de la sateliţii radar si optici de observare Pământului, cum ar fi ERS, Envisat, JERS, ADEOS; schimbul de date rezultate din observarea Pământului,  ca de exemplu  ALOS, GOSAT-1, şi  explorarea oportunităţilor de colaborare în cadrul Misiunii de Observare a Schimbărilor Globale (Global Change Observation Mission) – GCOM. ESA şi JAXA cooperează şi în initiative de prevenire a dezastrelor naturale în cadrul Cartei Internationale Spatiul Cosmic si Dezastre Majore (International Charter Space and Major Disasters), şi în cadrul iniţiativei Sentinel Asia.

Ca parteneri în prrogramul Staţiei Spaţiale Internaţionale, ESA şi JAXA cooperează pe proiecte  cum ar fi experimentul comun al  JAXA “Marangoni Flow Experiment – JEREMI”, în domeniul fizicii fluidelor, realizat în Modulul Experimental Japonez andocat la ISS;  distribuţia de date rezultate din experimentul ACES (Atomic Clock Ensemble in Space) şi instalarea unui terminal de legătura prin microunde (MWL) în Tokyo;  instruirea echipajelor şi servicii operaţionale pentru astronauţi;  suport încrucişat (folosind statii din cosmosul indepartat) pentru BepiColombo şi  Hayabusa;  suport încrucişat prin reţele de staţii comune de urmărire ESA-JAXA (Estrack, Usuda şi Masuda) care permit utilizarea în comun a staţiilor terestre din toată lumea pentru a susţine mai eficient misiunile spaţiale; consultări comune privind aprobarea frecvenţelor radio şi aspecte de protecţie a lor; Comitetul de coordonare inter-agenţii privind deşeurile cosmice (Inter-Agency Space Debris Coordination Committee - IADC); în domeniul senzorilor sistemelor satelitare de  navigaţie globala (GNSS) - ESA intenţionează să instaleze un senzor GNSS la Tsukuba iar JAXA va instala antene pe staţiile ESA.

ESA şi JAXA cooperează şi în asigurarea produselor, siguranţa şi asigurarea misiunilor ca parte a acordului trilateral de cooperare încheiat între  ESA, JAXA şi NASA cu scopul de a facilita schimbul de informaţii în acest domeniu, mai ales pentru programe comune şi pentru a îmbunătăţi convergenţa  standardelor privind spaţiul cosmic şi cele mai bune practici ale organizaţiilor partenere. 

Există un numar de programe comparabile în domeniul lansatoarelor şi al scopurilor vizate (Hermes–HOPE, Ariane 5–H-2A si ATV- vehiculul european de transfer automat – HTV- vehicul japonez de transfer pentru racheta H II). Totuşi, eforturile la nivel guvernamental de extindere a cooperării Europa–Japonia  nu au fost semnificative deoarece ambele părţi au fost interesate mai degrabă de dezvoltarea de facilităţi şi capabilităţi independente. Firmele au fost mai degrabă promotorul cooperării între cele două părţi  în domeniul lansatoarelor. Arianespace şi Mitsubishi Heavy Industries (MHI) au încheiat un acord reciproc de sprijin pentru lansări de sateliţi comerciali. Mitsubishi Electric Corporation (MELCO) şi Astrium (acum parte a Airbus Defense and Space), de exemplu, au  realizat cu succes un senzor pentru apropiere si andocare (RVS) a modulelor europene ATV şi japoneze HTV.

Firmele europene şi japoneze s-au implicat în diverse programe  instituţionale şi comerciale şi ambele părţi sunt capabile de a asigura o calitate de prim rang în domeniul tehnologiei, deţinând de asemenea abilităţi de management.

Dumitru Prunariu a fost invitat ca speaker şi la workshop-ul organizat de Institutul National de Ştiinţe Politice (GRIPS) unde a ţinut o prelegere pe teme de securitate energetică, protecţia infrastructurilor critice, implicarea activităţilor spaţiale în astfel de eforturi, şi a fost întrebat cum anume se poate asigura eficienţa cooperării internaţionale în domeniul spaţiului cosmic.  

„Trebuie spus ca una din problemele care se ridică este transparenţa şi consolidarea încrederii reciproce între statele care desfăşoară activităţi de cooperare cosmică.  Este de altfel subiectul unui raport la care am lucrat împreună cu alţi 14 experţi guvernamentali la nivelul ONU şi rezultatele noastre reprezintă puncte importante de luat în calcul în abordarea problematicii de cooperare cosmică internaţională. La Tokyo, am făcut precizări pe care le inclusesem în acest raport”.

La începutul lui 2015, ziarele nipone anunţau că industria spaţială japoneză va cunoaşte o dezvoltare impetuoasă şi că se vor investi 5 trilioane de yeni ($42 miliarde) în următorii zece ani. Ministrul de finanţe nipon a aprobat un buget alocat pentru activităţi spaţiale de 324,5 miliarde de yeni ($2,75 miliarde) pentru anul fiscal 2015, însemnând o creştere de 18,5% faţă de anul anterior.  

Una dintre realizările deosebite la care lucrează Japonia în acest domeniu este propriul sistem satelitar de îmbunătăţire a semnalului de la sistemele de navigaţie şi poziţionare globală, denumit  Quasi-Zenith Satellite System (QZSS) care va asigura o precizie a semnalului GPS, după cum declară  oficialii JAXA, de până la câţiva centimetri. 

Articol redactat de Marcela Ganea, reprezentant local al agenţiei de presă a Emiratelor Arabe Unite la Bucureşti, pentru Geopolitics.ro.