Concursul Internațional George Enescu. S-a încheiat ediția jubiliară, a XX-a

În mod cert a fost cea mai begată dintre toate, demnă de sărbătorirea a aproape șapte decenii de însemnată existență, 1958-2026 și s-a desfășurat sub logo-ul „În căutarea excelenței”.

Foto: site Artexim

Panoramând jubileul de acum, încep cu datele esențiale, pro memoria. S-a desfășurat între 23 august și 19 septembrie sub președinția de onoare a ilustrului șef de orchestră Zubin Mehta și direcția artistică a dirijorului Cristian Măcelaru. Un eveniment aflat sub Înaltul Patronaj al Președintelui României, proiectul fiind finanțat de Guvernul României prin Ministerul Culturii. Organizator, ca de obicei, ARTEXIM, având alături Art Production Foundation, în calitate de co-organizator. Desigur, nu au lipsit Societatea Română de Televiziune (Broadcaster oficial prin TVR 1, TVR Info, TVR Cultural) și co-producătorii Societatea Română de Radiodifuziune prin Radio România Muzical, Primăria Municipiului București prin ARCUB. Forțe puternice sprijinite de mulți parteneri, susținători, parteneri legali și media. În Caietul concursului, luxos redactat, am  numărat aproape 100. O remarcă pentru parteneriatele cu renumitele posturi TV și streaming online mondiale Mezzo și medici.tv. Nu trebuie uitat numele managerului ARTEXIM, Cristina Uruc. director executiv al Concursului Internațional George Enescu.

Cristian Măcelaru. Foto: Cristina Tanase

Deschiderea…

          … a avut loc la Ateneul Român printr-un concert dirijat de Cristian Măcelaru la pupitrul Orchestrei Naționale Radio, având în program „The Stone and the Ivy” de Diego Santamaria (lucrare distinsă cu Premiul pentru Originalitate al Concursului Enescu 2024), „Brahmsodia – Triplu concert pentru vioară, violoncel, pian și orchestră” op 169 de Dan Dediu (soliști Mayumi Kanagawa, Yo Kitamura și Roman Lopatynskyi, câștigători ai Concursului Enescu 2024) și „Simfonia nr. 1 în Mi bemol major” op. 13 de George Enescu. Un concert de mare impact și succes, ce a făcut conexiunea între ediții, mai ales că au fost anunțați de către Zygmunt Krauze, președintele juriului Secțiunii de compoziție, premianții ediției 2026.  Iată-i:

·       Premiul pentru Muzică simfonică, Jinhan Xiao (China, 26 de ani) -  „Quadruple Blue: Four Odes to the Abyssal Seas”

·       Premiul pentru Muzică de cameră, Adrien Sassier (Franța, 29 de ani) -  „Les Ailes du Désespoir”

·       Premiul pentru Originalitate, Adrien Sassier  - „Rêves en Fleur”

Marin Alsop. Foto: Andrada Pavel

A existat și un concert final dedicat Secțiunii de Compoziție, susținut de Orchestra Națională Radio dirijată de renumita Marin Alsop, avându-l ca solist la pian chiar pe Zygmunt Krauze, care și-a interpretat propriul „Concert nr. 3 Fragments of Memory”. S-au mai cântat „Forward into Light” de Sarah Kirkland Snider, „Urban Ocean” de Steven Mackey și „Clocks III pentru orchestră” de Doina Rotaru.

Alin Chelărescu, Dan Dediu. Foto: autor

Independent de Concurs, la Gala Premiilor Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România care a avut loc ulterior la Opera Națională București a fost acordat un Premiu Special celui mai bine clasat compozitor român la Secția de Compoziție, tânărul Alin Chelărescu, pentru Muzică de cameră.

Concursul

          A avut 819 candidaturi din 58 de țări, un record absolut, pentru cele patru secțiuni, violoncel, vioară, pian și compoziție. A lipsit din nou cu regret cea de canto, inițiată încă din 1961 care, în repetate rânduri, a propulsat nume de cântăreți deveniți de înaltă magnitudine. Ca și instrumentiștii.

În urma preselecției, 150 de tineri violonceliști, violoniști, și pianiști au venit la București pentru etapele live. Din totalul de 819, 63 de tineri au luat parte la o premieră adiacentă concursului, programul internațional de masterclasses de compoziție, dirijat și aprofundare în studiul muzicii, precum și interpretare instrumentală, desfășurat sub coordonarea maestrului Cristian Măcelaru, completat de repetiții cu public sau mese rotunde moderate de compozitorii Dan Dediu și Zygmunt Krauze, cu participarea membrilor juriului Secțiunii de Compoziție.

Finalul clasei de măiestrie în dirijat a fost  marcat de concertul susținut de Orchestra Română de Tineret în care baghetele au revenit în prima parte la trei tineri selectați dintre participanții activi la masterclass. S-a cântat mai întâi „Uvertura de concert pe teme populare românești” op. 32 de Enescu, dirijată de britanicul Benjamin Draper cu gestică timidă dar bună înțelegere a melosului enescian. A urmat prima audiție absolută a „Fanteziei pentru orchestră Anna Livia Plurabelle” de Livia Teodorescu-Ciocănea, opus inedit inspirat de personajul omonim al lui James Joyce, figură alegorică a râului Liffey din Irlanda, renumit pentru schimbările sale de direcție a cursului în funcție de maree. Secvențele Fanteziei au sugerat, printre altele, fluctuații de sensuri, efluvii învăluitoare intersectate de insistența partidelor de lemne, de  instrumentele de percuție și un final neașteptat disipat în eter. Perpetuul feminin s-a simțit bine ilustrat. A dirijat macedoneanca Ana Spasovska, o baghetă în curs de formare, cu gestică fină, alături de energii dezlănțuite. Apoi, argentiniano-italiana stabilită la New York Valentina Paolucci a configurat esențele violente ale uverturii „Forța destinului” de Verdi, dirijându-le ferm și cartezian, construind arce grandioase, îndreptând totul cu deciziune către finalul furtunos.

Cristian Măcelaru. Foto: cristina Tanase / Petrica Tanase

          A urmat momentul de măiestrie al serii, Cristian Măcelaru conducând „Concertul pentru orchestră” Sz. 116 de Béla Bartók. A reliefat tematicile sofisticate și simfonismul spectaculos al opusului, dirijând Orchestra Română de Tineret (ORT) către performanta sa ștachetă artistică actuală, spre omogenizarea partidelor orchestrale, împletirile lor coerente, crearea de sonorități de la diafanul coardelor la semnalele agresive ale cornilor și implacabilitatea alămurilor,spre finalul tăios. Captivantă versiune!

Marin Cazacu, Cristian Mandeal. Foto: Cristina Tanase

În scurta alocuțiune a dirijorului, sala a ovaționat rostirea numelor creatorilor ORT, Cristian Mandeal și Marin Cazacu.

Recitaluri

Claudio Bohórquez, Péter Nagy. Foto: TWO BUGS / andrei gindac

          Violoncelistul german cu rădăcini peruano-uruguayene Claudio Bohórquez, membru al juriului, i-a dedicat lui Robert Schumann recitalul său în acompaniamentul pianistului maghiar Péter Nagy. S-au cântat „Piese fantezii” op. 73, „Trei romanțe” op. 94, „Cinci piese în stil popular” op. 102, „Imagini din basme” op. 113 și, cred că în premieră pe o scenă românească, aranjamentul pentru violoncel al celebrului ciclu de lieduri „Dragoste de poet” op. 48. Artistul a ilustrat un ton cald și a vădit o accentuată inspirație romantică, transpusă cu frazare poetică. Raportul cu pianul i-a fost întrucâtva defavorabil, poate și pentru faptul că instrumentul cu claviatură a avut capacul deschis. În ciclul de lieduri, deși imagistica sonoră a resimțit plasticitate, Bohórquez trecând de la melancolie la pasiune, am dus dorul vocii.

Mihaela Martin, Enrico Pace, Miguel da Silva, Valentin Răduțiu. Foto: Cristina Tanase

          Tot dintre jurați, reputata violonistă Mihaela Martin (președintă), violoncelistul Valentin Răduțiu (membru), alături de violistul Miguel da Silva  și pianistul Enrico Pace au susținut un recital cu program Grieg („Sonata nr. 2 în Sol major pentru vioară și pian” op. 13), Beethoven („Trio de coarde nr. 5 în do minor” op. 9 nr. 3) și Brahms („Cvartetul cu pian nr. 1 în sol minor” op. 24).

Laure Favre-Kahn, Nemanja Radulović. Foto: cristina Tanase / Petrica Tanase

A sosit momentul întâlnirii pe podiumul Ateneului Român cu laureatul Premiului I al Secțiunii de vioară la Concursul George Enescu 2001, membru în juriul actualei ediții, sârbo-francezul Nemanja Radulović. Un program pretențios, dificil, i-a pus în valoare calitățile performante, sugerate încă de la prima piesă, „Dansuri populare românești” Sz. 56 de Bartók. Prin înțelegerea de stil puternic individualizată, personificată, construcțiile graduale, tehnica virtuoză cu dezlănțuiri șocante, gama de nuanțe de la finețuri imponderabile la emanații agitate și viguroase, Radulović a arătat că este un trăitor de esențe, un comunicator fără limite, generator de spectacol. A demonstrat-o și în restul programului, „Sonata în la minor pentru vioară și pian” de Cćsar Franck, secvențele Familiile Montague și Capulet din „Romeo și Julieta”, Grand Waltz din „Cenușăreasa”, alături de „Sonata pentru vioară solo”, toate de Prokofiev, cu gândul că ultima lucrare a fost, poate, cea mai echilibrată conceptual din toată seara. Frapantul „Tzigane” M. 76 de Ravel a încheiat teatral afișul. Și-a dat concursul pianista franceză Laure Favre-Kahn.

Alissa Margulis, Andrey Gugnin, Ștefan Cazacu. Foto: cristina Tanase / Petrica Tanase

Un program de specială atracțiozitate au propus violonista germană Alissa Margulis, membră a juriului, împreună cu pianistul rus Andrey Gugnin și cunoscutul violoncelist Ștefan Cazacu, început cu „Sonata nr. 9 în La major pentru vioară și pian Kreutzer” op. 47 de Beethoven, un opus prin care s-au degajat energii, s-au evidențiat contrastele alternanțelor de tonalități major-minor. Dinspre clape au venit rafinamente, sonuri delicate și un sunet rotund, ca și perlaje, vioara a crescut pe parcurs puritatea cu care a exprimat vigoarea discursului, ajungând către abilități virtuoze și tente diafane. Firul impetuos nu a părăsit lectura.

După pauză, s-a cântat „Trio cu pian în la minor À la mémoire d'un grand artiste” op. 50 de Ceaikovski, lucrare dedicată lui Nikolai Rubinstein, apropiat al compozitorului și fondator al Conservatorului din Moscova. O partitură străbătută de un fluid elegiac și deprimant, dar turbulent și funebru, în care remarca a venit din direcția violoncelului stăpânit cu măiestrie de Ștefan Cazacu, cu susținere proaspătă și rotundă de sunet, teme revelate expresiv și nuanțat, de la prevestiri tenebroase la lirism palpitant de sorginte romantică, până la tânguiri de forță stinse în pași lugubri. Violina a preluat mult din expresivitatea violoncelului în temele cantabile. Păcat că pianul a fost de extremă duritate, moderându-și accentele doar în unele variațiuni din partea secundă.

Hyeonjeong Lee, Marie-Ange Nguci. Foto: Alex Damian

În apropierea finalului perioadei de concurs, pianista de origine albaneză Marie-Ange Nguci (membră a juriului) și violonista sud-coreeană Hyeonjeong Lee (laureată a Concursului Enescu 2024) au susținut un recital Ravel („Sonata nr. 2 în Sol major pentru vioară și pian”), Ysaÿe („Capriciu după Studiul în formă de vals de Saint-Saëns”), Beethoven („Fantasia pentru pian în sol minor” op. 77), Liszt (La chiparoșii Vilei d'Este și Fântânile Vilei d'Este din „Ani de pelerinaj”), Prokofiev („Sonata nr. 6 în La major pentru pian” op. 82). Remarcile au mers către Marie-Ange Nguci dinspre puterile adresării (complicatul și violentul Prokofiev), dinspre imaginile create prin palpările cvasi-impresioniste ce au învăluit spiritul romantic (Liszt) sau odată cu poetica asociată dezvoltărilor viguroase beethoveniene. În prima parte, pianul a însoțit discret și bine încadrat stilistic piesele de Ravel și Ysaÿe în care vioara s-a dovedit virtuoză în prima, însă delicată în valsarea celei de-a doua, finalizată cu inserții vijelioase, dramatice chiar. Nu trebuie uitate demonstrația de forță comunicativă și tehnică a fabuloasei „mâini stângi” raveliene, ca bis al pianistei, nici lectura „Baladei” de Enescu a celor două interprete după prima parte de recital.

Nelson Goerner. Foto: TWO BUGS / andrei gindac

Cel mai galonat nume al juriilor de concurs, renumitul pianist argentinian Nelson Goerner a susținut în Sala Ateneului Român un recital de excelență, cuprinzând Johann Sebastian Bach – „Toccata în do minor” BWV 911, Robert Schumann – „Fantezia în Do major” op. 17 și Franz Schubert – „Sonata în do minor” D, 958, încheind programele de recitaluri în chip strălucit.

Secțiunea de violoncel

Sanghyeok Park, Samuel Niederhauser, Joshua Kováč . Foto: cristina Tanase / Petrica Tanase

          După finala acompaniată de Orchestra Națională Radio dirijată de Case Scaglione, președintele juriului Arto Noras a anunțat premianții de pe podium:

·       Premiul I – Samuel Niederhauser (Elveția), 28 de ani

·       Premiul II – Joshua Kováč (SUA), 19 ani

·       Premiul III – Sanghyeok Park (Coreea de Sud), 22 de ani

În ultima fază a competiției, tinerii au interpretat „Concertul nr. 1

În Mi bemol major, op. 107” de Șostakovici (Niederhauser) și „Concertul în si minor, op.104” de Dvořák (Kováč și Park).

S-au mai acordat câteva Premii Speciale:

·       Premiul Publicului și Premiul pentru Cea mai bună interpretare a lucrării impuse în concurs, „Waves of Gravel” de Malika Kishino - Samuel Niederhauser

·       Premiul Serafim Antropov-Manu pentru Cea mai bună interpretare a „Sonatei nr. 2 în Do major pentru violoncel și pian, op. 26” de Enescu - Joshua Kováč

·       Premiul Playing for Tomorrow – Seojin Jung (Coreea de Sud). 14 ani, semifinalistă

Secțiunea de vioară

Francesco Papa, Jayden King, Eun Che Kim. Foto: Alex Damian

          Urmare finalei acompaniate de Orchestra Filarmonicii bucureștene  dirijată de Harry Ogg, președinta juriului Mihaela Martin a anunțat premianții:

·       Premiul I – Jayden King (SUA), 12 ani în octombrie, cel mai tânăr câștigător din istoria Concursului Enescu

·       Premiul II – Francesco Papa (Italia), 20 de ani

·       Premiul III – Eun Che Kim (Coreea de Sud), 29 de ani

În ultima etapă a concursului, competitorii au cântat „Concertul în

Re major pentru vioară și orchestră” op. 35 de Ceaikovski (King), respectiv „Concertul în re minor pentru vioară și orchestră” op. 47 de Sibelius (Papa și Kim).

          S-au mai decernat următoarele Premii Speciale:

·       Premiul Publicului și Premiul pentru Cea mai bună interpretare a lucrării impuse „Still Life with Stone” de Lembit Beecher –– Jayden King

·       Premiul Ștefan și Valentin Gheorghiu pentru Cea mai bună interpretare a unei Sonate de George Enescu – Francesco Papa

·       Premiul Șerban Lupu pentru Cel mai bine clasat concurent român din Secțiunea de vioară – Iohan Coman, 25 de ani, semifinalist

·       Premiul Playing for Tomorrow –Mariam Abouzahra (Germania), 18 ani, semifinalistă

Secțiunea de pian…

          … precum și cele de violoncel și vioară au adus în fazele secunde ale semifinalelor noul concept Play & Conduct pe care concurenții ar fi trebuit să-l aplice lucrărilor concertante din programul de concurs, în acompaniamentul Orchestrei de Cameră Radio, cu concertmaeștri invitați, în ordine, Sebastian Câșleanu, Bogdan Zvorișteanu, Deborah Nemțanu. O cerință inedită a regulamentului care urma să fie îndeplinită mai întâi la Secțiunea de violoncel, numai că partiturile lucrărilor alese, „Concertele nr. 1 și 2” de Haydn, nu au oferit răgazul unor asemenea abordări. La cea de vioară a fost cu totul altceva prin repertoriul mozartian („Concertele nr. 3, 4” sau „5”), însă doar Francesco Papa (Italia) și oarecum Iohan Coman (România) au respectat cerința. La Secțiunea de pian, toți cei șase semifinaliști, care au ales „Concertele nr. 21 și 23” de Mozart, au și dirijat după propriile cunoștințe și simțiri – unii amplu dar rigid, alții cu gestică mlădiat-inspirată, unii sobru și reținut, alții limitându-se numai la intrările primelor portative sau tactând absolut școlărește. Una peste alta, conceptul Play & Conduct le-a pus probleme și sunt convins că faptul a cântărit sensibil în jurizări.

Jeongwoo Lee. Foto: site RRM

          Finala i-a adus pe cei trei pianiști selecționați în compania Orchestrei Filarmonicii George Enescu, dirijată de Daniela Candillari, iar președinta juriului Lylia Zilberstein a anunțat câștigătorii:

·       Premiul I – Jeongwoo Lee (Coreea de Sud), 18 ani

·       Premiul II – Yiming Guo (China), 24 de ani

·       Premiul III – Pin-Hong Lin (Taiwan), 25 de ani

În finală, competitorii au interpretat în ordine Brahms – „Concertul nr. 2 în Si bemol major pentru pian și orchestră, op. 83 ” (Lin), Chopin – „Concertul nr. 2 în fa minor pentru pian și orchestră, op. 21” (Lee) și Prokofiev - „Concertul nr. 3 în Do major pentru pian și orchestră, op. 26” (Guo),

Jeongwoo Lee este marele câștigător al tuturor secțiunilor Concursului Enescu 2026 întrucât, în afara Premiului I, a mai primit cinci Premii Speciale, toate, lucru nemaiîntâlnit până acum. Așadar sud-coreeanul a mai obținut Premiul Publicului, Premiul Radu Lupu oferit pentru Cea mai bună interpretare a unei lucrări enesciene, „Suita nr. 2 în Re major, op. 10”, Premiul Playing for Tomorrow, Premiul pentru Cea mai bună interpretare a lucrării impuse, „Hammers and Tongs for Solo Piano” de Karim Al-Zand și Premiul École Cortot Paris.

          A mai fost acordat de către Fundația Culturală Erbiceanu (președinte Constantin - Laurențiu Erbiceanu), Premiul Constanța Erbiceanu pentru Cea mai bine clasată pianistă româncă, concurenta Inya-Maria Cutova, 17 ani.

Trofeul Concursului Internațional George Enescu a fost realizat de artistul Mihai Băncilă.

Au prezentat pe scena Ateneului Român Marius Constantinescu, Andrei Mihalcea și Nicholas Lupu, ultimii în semifinale.

Evenimente conexe și susținere media

          În ordine cronologică, amintesc lansarea în foaierul Ateneului Român a emisiunii filatelice tematice dedicată aniversării de 20 de ani ai concursului, sesiunea specializată dedicată „bunăstării și rezilienței mentale” destinată participanților la concurs și masterclasses, susținută la Sala George Enescu a Universității Naționale de Muzică București de dr. Angelica Postu, locație în care s-a desfășurat și Atelierul de comunicare datorat Valentinei Băințan (TVR). Nu au lipsit dialogurile din seria Book Talks @ Enescu pe diverse apariții editoriale, precum „Muzici în tonuri naționaliste” și volumul IV din seria „Noi istorii ale muzicilor românești” de Valentina Sandu-Dediu, apoi expoziții retrospective și prezentări de arcușe sub denumirea de Archetarium Labs, cu Andrei Nițescu, arcușierul principal al concursului.

          În țară, municipiile Constanța, Brăila, Târgu Mureș și în special Sibiu, au găzduit recitaluri, masterclasses, concerte, cu participarea unor membri ai juriilor internaționale sau a unor laureați ai edițiilor anterioare ale concursului.

          Tradiționale apariții media au fost cele patru numere de câte 16 pagini în format A3 ale „Revistei Concursului Enescu” cuprinzând programele zilelor de competiție, exegeze muzicologice și jurnalistice, interviuri cu manageri, compozitori și artiști, jurați și concurenți, cronici de concerte și recitaluri, recenzii de carte. Cu conținut important documentar, revista a apărut sub egida Artexim, cu muzicologul prof. univ. dr. dr. HC Valentina Sandu-Dediu în postura de redactor-șef și Bianca Boitan-Rusu, coordonator relații cu presa.

Cea de-a XX-a ediție, jubiliară, a Concursului Internațional George Enescu s-a încheiat cu succes și aplauze, validând înaltul nivel competițional. Urmează peste doi ani cea de-a XXI-a, care va aduce în mod cert și alte noutăți dar, până atunci, toată lumea muzicală așteaptă cu frenezie în 2027 Festivalul George Enescu pentru ediția cu numărul 28.