Comisia Europeană are o şansă unică să declanşeze reforma statului şi bugetului din România. Dacă nu cedează la deficitul bugetar

Marcel Boloș, premierul Ciolacu şi alţi miniştri s-au dus cu căciula în mână la Bruxelles să ceară CE să fie de acord cu un deficit de 5,5% anul acesta în România, fără să ne sancţioneze cu blocarea banilor din PNRR.

Planul de măsuri din legile pe care îşi va asuma răspunderea guvernul este subţire. Nu cu renunţarea  la un număr de  şefi şi consilieri se face menţinerea deficitului. Sau cu comasarea unor instituţii care păstrează acelaşi număr de angajaţi. Astea sunt picături într-un ocean de cheltuieli care depăşesc cu mult încasările la buget. Nici suprataxările şi impozitele mai mari nu sunt soluţia, dat fiind talentul antreprenorilor români de a le ocoli, de a trece în economia gri sau neagră.

Oficialii români vin cu argumentul depăşirii cheltuielilor prin ajutorul acordat Ucrainei şi creşterea costurilor pentru armată. Poate sunt şi astea, dar grosul cheltuielilor vine de la liota de bugetari, cam 30%, care nu fac nimic, încasează salarii ca să plimbe dosare cu şină. Da, dar sunt votanţii fideli ai PSD, şi Ciolacu nu vrea să-i supere. Atunci să aleagă între ei şi banii europeni!

Nu cred că CE nu cunoaşte în amănunt situaţia bugetară de la noi, şi pe ce se duc banii, pe pensii speciale, salarii nesimţite şi grămada de posturi bugetare  pentru clientela politică, rude, amante, cumetrii şi altele.

Dacă CE nu renunţă la cererea ca deficitul bugetar să rămână 4,4% din PIB, iar depăşirea sa ducând la pierderea banilor din UE, va obliga statul român, guvernul României, să treacă la adevărata reforma constând în:

-desfiintarea a 4-5 ministere

-desfiintarea a sute de instituţii care se calcă pe picioare între ele

-regionalizarea deconcentratelor, adică reducerea lor de la 41 judeţene, la 8 regionale

-reducerea  la rectificarea bugetară a alocărilor ordonatorilor principali de credite cu 20%.

-Renunțarea la fondurile de echilibrare acordate UAT-urilor care nu se pot autofinanța.

Ce spune Eugen Rădulescu, fost director la Direcţia stabilitate financiară în cadrul Băncii Naţionale a României, în prezent consilier al guvernatorului.  

Într-o opinie publicată pe blogul BNR, Rădulescu spune, printre altele:

„Noul guvern, instalat după alegeri, în anul 2017, a continuat în forţă generozitatea fiscală, prin aplicarea complet iraţională a aşa-zisei teorii „wage-led growth” – o prostie absolut monumentală, care a devenit punctul culminant, momentul rupturii totale a echilibrului bugetar, după care bugetul a mers dintr-o cârpeală într-alta”.

Teoria a fost susţinută la noi de economistul PSD Cristian Socol, care susţinea nici mai mult nici mai puţin decât un „perpetuum mobile în economie”: creşti salarii, creşte consumul, statul încasează mai mulţi bani, din care iarăşi creşte salariile, şi tot aşa.

„Până am ajuns, azi, într-o situaţie deosebit de critică: stocul datoriei publice a trecut de 50 la sută, deficitul din 2023 este de 6 la sută din PIB şi creşte precum Făt Frumos, PNRR riscă să devină cea mai formidabilă oportunitate – ratată. Remedierea situaţiei nu poate să întârzie, iar magnitudinea problemelor obligă la un ansamblu serios de măsuri”, mai spune Eugen Radulescu.

La sfârşitul anului deficitul va trece de 7% din PIB, situaţie pe care CE nu trebuie să o accepte.

Potrivit lui Eugen Rădulescu, „ratarea PNRR (unde pensiile speciale sunt un punct deosebit de sensibil) şi creşterea în continuare a deficitului public vor închide pieţele financiare pentru ţara noastră”. („junk state”)

“Atunci, deficitul va fi acoperit aşa cum o fac ţările-paria: prin scăderea brutală a consumului, creşterea la cer a impozitelor, recesiune economică drastică şi de durată, deprecierea monedei naţionale. Nu suntem acolo. Încă. Este timp pentru un program raţional şi comprehensiv de restabilire a viabilităţii bugetului”.

Acesta este momentul în care CE nu trebuie să cedeze, să impună guvernului să se înscrie în 4,4% din PIB deficit bugetar, în caz contrar România va pierde banii din PNRR şi din actualul exerciţiu financiar al UE.

În ce fază sunt negocierile cu CE

Ne spune Marcel Boloș, într-un interviu pentru Digi24.

„Am prezentat planul de măsuri fiscale și reducerea cheltuielilor bugetare. Discuțiile sunt cu cifre și cu impact bugetar care interesează Comisia și pe noi, România, pentru că avem angajamente față de UE pe care trebuie să le respectăm. Am arătat care sunt calculele noastre în ce privește partea de impact, în termeni de impact bugetar, și urmează să fie analizate toate aceste măsuri și felul în care au fost gândite de Coaliție și, de asemenea, să primi feedback pe marginea lor”.

„Miza pentru România înseamnă cele 75 miliarde euro și înseamnă respectarea angajamentelor pe care le-am asumat pentru a nu acționa clauză de suspendare a fondurilor și a rămâne cu proiectele de investiții fără sursă de finanțare”.

CE îşi ia răgaz să analizeze  măsurile pe care le va lua guvernul pentru a asigura menţinerea deficitului bugetar. Deficit preconizat de România la începutul anului 2023 să fie 4,4% din PIB. Şi pe care îl vrea acum crescut la 5,5% din PIB.

Din păcate pentru guvernul României, CE are experţi foarte buni, care de a lungul anilor au învăţat să descopere şmecheriile propuse de ţările membre din UE, cu falsificare deficitelor bugetare. E suficient să reamintim cazul Greciei, care  a ascuns faptul că are un deficit uriaş.

Grecia avea şi are moneda euro, nu putea fi lăsată să cadă în prăpastia bugetară, pentru că multe bănci occidentale aveau expunere mare în economia Greciei. România nu este în zona euro.

Aici suntem acum. Fără riscul pierderii a circa 75 miliarde euro de la UE, statul roman nu ar trece la o reforma profundă şi absolut necesară.

Că situația deficitului bugetar este critică, se vede și din faptul ca ministerul de Finanțe refuză sa publice execuția bugetară la 31 iulie.

Înţelege CE această miză uriaşă, să oblige România să se reformeze în sfârşit, adică să treacă la o reducere masivă a cheltuielilor bugetare? Vom vedea în zilele următoare.

LE

Surse guvernamentale au declarat pentru Libertatea că întâlnirea de la Bruxelles „nu a decurs bine”, iar miniștrii de la finanțe și proiecte europene nu i-au convins pe oficialii europeni că măsurile fiscal-bugetare discutate de coaliția PSD – PNL vor acoperi gaura de la buget.

„Cecile Gauer (n.r. – director general al grupului operativ SG Recover al Comisiei Europene) și Valdis Dombrovskis (n.r – vicepreședinte al Comisiei Europene) le-au dat cu masa în cap”, a explicat mai plastic un lider din coaliție cum s-au derulat negocierile. „La nivelul Comisiei Europene nu mai există încredere. Nu mai au încredere, s-au promis multe și nu s-au realizat. Au insistat pe lipsa de măsuri din ultimul an. Aceasta este principala problemă a României, lipsa de încredere”, au declarat surse din Guvern pentru Libertatea.

„Ne împing de la spate. Spun că măsurile pe care dorește să le ia guvernul nu sunt reforme fiscale, nu consideră că jalonul din PNRR e îndeplinit. Vor măsuri fiscale mai consistente Vor să fim mai duri pe microîntreprinderi, un plafon mai jos. Ei vor un plafon și mai mic de 60.000 de euro, să nu mai ai mai multe IMM-uri. Încă se discută. Comisia încă evaluează dacă ne bagă în procedura de deficit excesiv și dacă ne penalizează”, au declarat surse guvernamentale pentru Libertatea. Comisia Europeană a avertizat România că nu se va încadra nici anul viitor în ținta de deficit de 3% dacă nu ia măsuri dure în 2023