Ciolacu s-a scremut să facă un elefant, dar a ieşit un şoricel. Pe care CE nu-l va înghiţi…

De câteva luni guvernul Ciolacu este în chinurile facerii, pentru astuparea găurii bugetare. Au fost programate OUG-uri, apoi lege şi OUG, acum doar o lege pe care îşi va asuma răspunderea în parlament.

Presiunea venea de la CE, care cerea jaloane îndeplinite pentru cererea de plată numărul 3 din PNRR. Iar pensiile speciale reprezintă principalul jalon, dar încă neîndeplinit. Iar gaura bugetară este un jalon permanent, nici el îndeplinit.

Ce a vrut să rezolve premierul Ciolacu

Problema lui Ciolacu era să nu supere alegătorii bugetari, acum în prag de an electoral, dar să ia şi banii de la CE, din PNRR şi din exerciţiul financiar în curs. Dar, ghinion!  Nu reuşeşte nici unul dintre aceste obiective.

Ce a ieşit, o lege de 80 de pagini, extrem de tehnică, din care doar specialiştii înţeleg ceva.

Faţă de variantele iniţiale, aruncate pe piaţă pentru a sonda reacţia publică, varianta finală îndulceşte prevederile referitoare la bugetari. Ca exemplu, nu mai conţine regionalizarea unor deconcentrate importante, Agenţii de Sănătate Publică, Direcţii Agricole judeţene, Inspectorate Şcolare judeţene şi altele. Numărul lor ar fi scăzut de la 41 la 8, dar cu ce pierdere de voturi!

În schimb, pe zeci de pagini se scrie, ca să oprească aversiunea publică, de reducerea unor funcţii de sefuleti şi consilieri, câteva sute sau câteva mii, din totalul de 1,3 milioane de bugetari. Cu economie la buget de o picătură în oceanul de cheltuieli bugetare.

Premierul Ciolacu introduce noi taxe şi impozite, deşi s-a jurat pe ce are mai sfânt că nu va face acest lucru. Jurăminte guvernamentale...

Este adevărat că trebuia şi aici pusă ordine, pentru că sistemul fiscal românesc a ajuns o „strecurătoare”, la influenţele şi presiunile clientelelor politice, a marilor companii, care îşi protejau afacerile. Nu este clar câte „găuri” din actuala strecurătoare fiscală reuşeşte să astupe legea propusă de guvern. Pe urmă, companiile au posibilitatea să transfere taxele şi impozitele plătite în plus în preţurile la produse şi servicii. Pe care le plătesc tot consumatorii, bugetari sau nu. Va creşte inflaţia? Care va fi reacţia alegătorilor în 2024?

În schimb, de cheltuielile bugetare ajunse la un nivel record comparativ cu alte ţări, legea propusă nu se prea atinge. Nu mai spunem că gradul de colectare la buget este la noi de 27% din PIB, în comparaţie cu 40-45% în ţările europene evoluate.

Confederaţia patronală Concordia apreciază că măsurile fiscale anunţate se referă 80% la mediul privat, şi doar 20% la aparatul bugetar de stat.

Specialiştii neutri politic spun că măsurile propuse nu vor duce în niciun caz la astuparea găurii bugetare din 2023. Care a rămas la 37-38 de miliarde lei pentru că statul nu mai face plăţile obligatorii, restituiri de TVA, concedii medicale, plăţi în proiectele finanţate de guvern. Iar măsurile anunţate de guvern ar duce la economii de maximum 6 miliarde în zona bugetară, şi încă 6 miliarde obținuți din taxe şi impozite.

Este posibil să ajungem la un deficit real de 6,5%, deşi ministrul de Finanţe se jură că nu va fi mai mare de 5,5%. Iar angajamentul României era de 4,4% din PIB anul acesta. Iar plăţile amânate vin la scadenţă în 2024, când ar trebui să ajungem la un deficit de 3% din PIB!

Ce va zice CE

Ne spune Marcel Bolos.

„Acolo nu se discută povești, când negociem cu Comisia Europeană, ci se discută raportat la angajamentul asumat, până la nivel de virgulă. De aceea, noi trebuie să ne respectăm aceste angajamente, iar pe fiscalitate ne-am luat niște angajamente destul de serioase”.

Inclusiv angajamentele ce se referă la astuparea găurii bugetare. CE tace şi face. Ne va amâna  tranşa a treia din PNRR mult şi bine. Cum a făcut şi cu tranşa a doua, care a întârziat 9 luni.

În expunerea de motive a legii în discuţie se spune:

În ceea ce privește implicațiile aferente proceduri de deficit excesiv, Comisia a avertizat în discuțiile cu reprezentanții Guvernului că dacă situația nu se redresează prin măsuri suficiente, nu există altă opțiune decât să concluzioneze că România nu a întreprins măsuri eficiente ca răspuns la Recomandarea Consiliului, cu toate consecințele asociate (pentru procedura de deficit excesiv și, eventual, pentru accesul la fondurile UE)

Marcel Bolos e sincer, a promis că spune adevărul şi îl spune.

Termenele de intrare în vigoare a prevederilor legii Ciolacu sunt 31 decembrie 2023, 1 iulie 2024, puţine prevederi au ca termen 1 octombrie, asta în cazul că se respectă calendarul şi legea va trece de parlament până la 1 octombrie. Puţin probabil, cu reacţia negativă a mediului de afaceri şi a polulatiei. Atunci cum sa reducă deficitul bugetar pe 2023 legea propusa?

Va trece legea prin asumare în parlament?

Majoritatea PSD-PNL este una solidă, nu ar exista motive ca o moţiune de cenzură să treacă şi guvernul să cadă.

Problema este ridicată de UDMR şi nemulţumiţii din PNL.

UDMR se declară nemulţumită de faptul că legea dictează aleşilor locali cum şi pentru ce să cheltuiască banii comunităţilor. Ar avea dreptate, dacă şefii locali nu s-ar duce în mod repetat la guvern cu căciulă în mână, să ceară fonduri de echilibrare pentru că nu au bani de salarii. În aceste condiţii nu mai are dreptate.

Nemulţumirile din PNL sunt exprimate de Robert Sighiartău, deputat PNL:

 „tot acest pachet fiscal loveşte cam 85-90% direct în mediul privat. Toată această gaură bugetară este aruncată în cârca mediului privat şi nu este corect, pentru că mediul privat aduce resurse la buget şi se confruntă cu cea mai grea perioadă, din cauza dobânzilor mari, a contractării economiei”.

”Eu cred că până în decembrie, PNL trebuie să îl dea afară pe Ciolacu şi să refacă în ochii electoratului ceea ce a stricat când a adus PSD la guvernare”.

”Marcel Ciolacu nu este în regulă să fie preşedintele României. Marcel Ciolacu de ceva timp aduce ghinion României, am mai spus-o şi o mai spun, dintr-un motiv simplu, nu este sincer. A mai şi minţit, ca să o spun pe aia dreaptă. A spus că nu majorăm taxe şi impozite. Aţi văzut că inclusiv în Ordonanţa asta introduce taxe şi impozite noi”,  mai spune Robert Sighiartău.

Vor fi lăsaţi parlamentarii PNL să se exprime liber la vot, sau vor fi sechestraţi în bănci, cum a făcut PSD de atâtea ori. Dacă aşa va fi, chiar că dispare orice deosebire între PSD şi PNL.

Şi parlamentarii UDMR ar trebui să voteze căderea guvernului, dar probabil vor absenta de la vot.

Aşa ca legea va trece aproape sigur de parlament. Cu consecinţe nefaste pentru PSD şi Ciolacu, pentru că:

-nu mai vin banii aşteptaţi de la CE;

-bugetarii şi ceilalţi salariaţi vor fi nemulţumit de inflaţie şi creşterea preţurilor;

-clientela politică nemulţumită de tăierea unor posturi de şefi şi consilieri;

-mediul de afaceri va fi nemulţumit că trebuie să apeleze la „şmecherii” și evaziune, pentru a-şi salva profiturile, declarate sau nu.

Guvernul trebuia sa reducă, mai întâi, chletuielile bugetare, si apoi sa treacă la noi taxe și impozite.

Alegerile din 2024 se vor derula sub impactul nemulţumirii populaţiei la creşterea de preţuri şi inflaţie, şi la oprirea banilor de la CE.

Marcel Ciolacu n-a fost în stare să evalueze la ce se băga, când a acceptat funcţia de premier!