Analiză Războiul care nu se mai termină. Putin se închide în propria fortăreață, iar Ucraina schimbă regulile jocului

Negarea unui armistițiu de către Kremlin și eșecul recent al summitului de pace de la Budapesta conturează o perspectivă tot mai sumbră: războiul din Ucraina va continua ani la rând, dar într-o formă diferită de cea pe care lumea o cunoaște din 2022.

Războiul din Ucraina pare fără sfârșit/FOTO:Getty Images

Vladimir Putin pare convins că timpul lucrează în favoarea sa. În viziunea sa, Rusia ar urma, încet, dar sigur, să epuizeze resursele Ucrainei până la colapsul societății, iar o eventuală „victorie” ar justifica, în ochii propriului popor, devastarea pe care el însuși a provocat-o, scrie The Wall Street Journal.

Pentru Kiev, însă, momentul nu seamănă deloc cu o înfrângere. Volodimir Zelenski ar risca o revoltă internă dacă ar accepta ultimatumul Moscovei: cedarea orașelor-cheie din Donbas în schimbul unui armistițiu care oricum nu ar dura.

Când dronele rescriu harta războiului

După trei ani de lupte, linia frontului aproape că nu mai avansează. Războiul de tranșee s-a transformat într-un război al tehnologiilor. Dronele – uneori improvizate, alteori sofisticate – au devenit noile arme strategice, capabile să schimbe echilibrul de putere fără ca vreun soldat să treacă granița.

Strategia Kievului s-a adaptat: în lipsa progreselor teritoriale, Ucraina a început să lovească în punctele vitale ale economiei ruse – rafinării, depozite de combustibil, infrastructură energetică. Ținta este limpede: secarea sursei care alimentează mașinăria de război a Kremlinului.

Zeci de rafinării rusești au fost deja distruse sau scoase din funcțiune, iar penuria de carburant se resimte tot mai acut. Sancțiunile americane și europene accentuează presiunea.

„Paradoxal, strategia Ucrainei este oglinda celei rusești”, explică Ilia Ponomariov, fost deputat rus refugiat la Kiev. „Fiecare încearcă să provoace prăbușirea economică a celuilalt – Ucraina sperând să obțină diplomatic ceea ce nu poate câștiga pe câmpul de luptă.”

O confruntare de uzură, fără final apropiat

Fost oficial de la Kiev admite că războiul ar putea dura ani buni: „Ambele tabere mai au resurse. Totul se va sfârși fie cu prăbușirea proiectului imperial rus, fie cu dispariția unei Ucraine independente.”

În ianuarie anul viitor, invazia rusă va fi durat mai mult decât întreaga campanie a URSS împotriva Germaniei naziste. O ironie istorică amară, având în vedere că Putin și-a prezentat agresiunea ca o „nouă Mare Victorie” împotriva „nazismului” ucrainean.

Realitatea, însă, e alta. Trupele ruse s-au blocat pe aceleași linii de front din 2022. În aproape trei ani, Rusia a ocupat doar 1% în plus din teritoriul Ucrainei – cu un preț estimat de un milion de soldați morți sau răniți.

Puterea care devine vulnerabilitate

Ceea ce odinioară era avantajul strategic al Rusiei – imensitatea teritoriului – s-a transformat într-o slăbiciune. „Pe vremea țarilor, Rusia câștiga războaie fiindcă putea absorbi lovituri fără să se prăbușească”, spune generalul american în retragere Ben Hodges. „Acum, când Ucraina poate lovi la mii de kilometri depărtare, acea vastitate a devenit o vulnerabilitate.”

Infrastructura petrolieră, coloana vertebrală a bugetului rus, e tot mai expusă. Analistul Tamas Pletser, de la Erste Group, estimează că în vestul Rusiei există 25–30 de puncte critice – rafinării, noduri de conducte, porturi de export. „Dacă Ucraina reușește să le distrugă, Rusia e terminată”, spune el.

Dar dronele, oricât de spectaculoase, au o limită. Kievul își dezvoltă și propriul program de rachete. Zelenski cere insistent Statelor Unite rachete Tomahawk – până acum fără succes. „Cu cât putem lovi mai departe, cu atât Rusia va fi mai dispusă să încheie războiul”, afirmă el.

Iarna, arma preferată a Kremlinului

Moscova își urmează propria logică de distrugere. Țintele sale sunt, din nou, centralele electrice și rețelele de distribuție. Ținta: orașele ucrainene, care trebuie să rămână în frig și întuneric.

Strategia nu e nouă – a eșuat deja în iarna 2022–2023 –, dar Kremlinul o repetă, sperând că o populație epuizată va ceda acolo unde armata nu a reușit.

Obiectivele politice, în schimb, au rămas aceleași: schimbarea regimului de la Kiev și anexarea a cât mai mult din teritoriul ucrainean. „Nu putem opri lupta lăsând o parte din Ucraina sub controlul regimului nazist”, a declarat recent ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov.

Pentru Putin, o retragere fără „victorie” e o amenințare mortală. „Cum ar putea un lider care a provocat sute de mii de morți să le spună mamelor soldaților că războiul n-a meritat?”, întreabă diplomatului german Wolfgang Ischinger, fost președinte al Conferinței de Securitate de la München. „Dar cu cât continuă, cu atât se adâncește prăpastia politică de sub el.”

Rusia sub presiune, dar nu în colaps – încă

Oficialii ruși susțin că pot susține războiul la nesfârșit. În realitate, semnele tensiunii economice se văd peste tot.

Inflația crește, veniturile scad, iar represiunea internă se amplifică. La Sankt Petersburg, poliția a început să aresteze muzicieni stradali care cântă melodii „interzise” – printre ele, un cântec intitulat „Swan Lake”, care îl imaginează pe Putin mort.

Economistul Konstantin Sonin, de la Universitatea din Chicago, compară situația cu Germania anului 1918: „Atunci prăbușirea s-a produs fără ca un singur soldat străin să fie pe teritoriul german. Deocamdată, Rusia rezistă. Dar asemenea regimuri se sparg întotdeauna, mai devreme sau mai târziu.”

Economista Alexandra Prokopenko, fostă consilieră la Banca Centrală a Rusiei, avertizează că aparența de stabilitate nu poate dura. „Nu e că vor rămâne fără bani, ci că nu-i vor mai putea gestiona prin metodele tradiționale. Vor trebui să tipărească, să taie din cheltuielile sociale, să recurgă la mobilizare forțată. Toate acestea pot declanșa proteste.”

Putin între frică și obsesie

Deocamdată, însă, Putin nu dă semne de cedare. „El nu vrea pace, pentru că orice acord care nu arată ca o victorie l-ar face vulnerabil”, explică Alina Poliakova, președinta Center for European Policy Analysis din Washington. „Sunt destui oameni în jurul lui care așteaptă să-l vadă slăbit. În clipa în care pare slab, e sfârșitul lui.”

Pentru moment, liderul de la Kremlin se închide și mai tare în fortăreața sa politică, convins că poate supraviețui prin teroare, represiune și timp. Dar fiecare lună care trece transformă avantajul în cost, iar războiul care trebuia să fie o demonstrație de forță devine încet-încet un test al rezistenței propriei puteri, subliniază WSJ.