
Cine se mută în blocurile construite de ruși la Mariupol?
Rușii construiesc blocuri noi în orașul ocupat Mariupol din Ucraina. Cine cumpără aceste proprietăți imobiliare și ce se întâmplă cu ucrainenii care au pierdut totul acolo? O investigație DW.

Profesoara de limba engleză Galina Artemova a locuit aproape 40 de ani în Mariupol, pe bulevardul Metalurgilor nr. 87. „Este orașul meu iubit, când văd fotografiile, îmi dau lacrimile. Cunosc fiecare crăpătură din asfalt, fiecare copac”, spune Galina Artemova într-un interviu DW. În urma unui atac rusesc din martie 2022, blocul ei din orașul situat la Marea Azov a fost lovit de o rachetă.
În clădirea vecină, la nr. 85 de pe bulevardul Metalurgilor, a locuit timp de 20 de ani fotograful Ievhen Sosnovski împreună cu soția sa: „Am făcut singuri totul, de la amenajările interioare până la mobilier. Am investit mult și voiam să ne petrecem liniștiți bătrânețea acolo.” După impactul rachetei, și locuința lui a luat foc. Locuitorii au fost alungați de trupele ruse și nu au avut voie să ia cu ei nici mâncare, nici haine.

Astăzi, în locul blocului în care locuia Ievhen Sosnovski se află o parcare, iar acolo unde a trăit Galina Artemova a fost construită o clădire nouă. Dezvoltatorul rus „Su-2007”, activ în teritoriile ucrainene ocupate de Rusia, a demolat mai multe clădiri distruse în război de pe bulevardul Metalurgilor și a ridicat acolo blocuri înalte. Acestea fac parte din complexul rezidențial „Leningradski Kvartal”.
Jurnaliștii DW nu au acces în teritoriile ucrainene ocupate de Rusia și nu pot relata direct din Mariupol. Totuși, prin discuții cu foști locuitori ai orașului, imagini din satelit și cercetări online, se poate reconstitui parțial cum arată în prezent viața în Mariupol.
Noii veniți de pe bulevardul Metalurgilor
De exemplu, în forumurile online din cartier comunică oamenii care s-au mutat deja în noile apartamente de pe bulevardul Metalurgilor. Din discuțiile lor reiese că majoritatea au cumpărat locuințele pentru uz propriu sau pentru închiriere. Ei se interesează cum pot primi mobilă din Rusia sau ce grădiniță și școală să aleagă pentru copiii lor. În chat se amintește și faptul că, la depunerea documentelor, este important ca acestea să fie de proveniență rusă. Nu toți și-au terminat încă amenajările interioare, iar unele familii cu copii mici se plâng: „Este ora de liniște! Opriți odată lucrările astea blestemate! Sau sunteți cumva pro-ucraineni și împotriva legilor rusești?”
Potrivit expertului economic Veaceslav Șiriaev, apartamentele din noile clădiri din Mariupol sunt cumpărate în principal de persoane venite din alte regiuni: membri ai forțelor de securitate ruse, funcționari și angajați din logistica militară. „Mai sunt și câțiva oameni care pur și simplu vor să locuiască lângă mare, dar nu își permit locuințe în Crimeea sau la Soci”, adaugă Șiriaev.

În teritoriile ocupate de Rusia sunt oferite credite ipotecare avantajoase, cu o dobândă anuală de 2% pe întreaga perioadă de creditare, cu condiția ca solicitantul să dețină cetățenia rusă. Valoarea maximă a creditului este de șase milioane de ruble (aproximativ 63.000 de euro), iar contribuția proprie trebuie să fie de cel puțin 10%.
Prețurile apartamentelor au crescut semnificativ
Zeci de blocuri sunt în construcție la Mariupol, iar multe sunt deja locuite. Potrivit băncilor rusești, orașul ocupă primul loc în teritoriile ocupate din Ucraina în ceea ce privește acordarea de credite ipotecare. Prețurile proprietăților au crescut cu o treime într-un singur an, în principal pentru că se află aproape de mare - ceva ieșit din comun pentru ruși, afirmă Șiriaev. Expertul consideră însă că apartamentele sunt de o calitate foarte slabă: „Dezvoltatorii economisesc la orice, dar cer în continuare prețuri exorbitante.”
Complexul rezidențial „Leningradski Kvartal” este situat aproape de centrul orașului și la doar zece minute cu mașina de mare. Garsonierele și apartamentele de două camere costă între 7,5 milioane de ruble (circa 79.000 de euro) și aproape 10 milioane de ruble (circa 105.000 de euro), iar cele cu trei camere pornesc de la 10 milioane de ruble. Prețul pe metru pătrat variază, în funcție de dimensiunea apartamentului, de clădire și de stadiul lucrărilor de construcție, între 120.000 de ruble (aproximativ 1.260 de euro) și 217.000 de ruble (aproximativ 2.280 de euro). Noilor veniți li se oferă reduceri de până la 12%. Complexul „Leningradski Kvartal” cuprinde 15 clădiri cu 12 până la 15 etaje.
Locatarii explică în chat-uri că își fac asigurări „împotriva riscurilor de război”. În cazul în care locuința ar fi distrusă, nu ar mai fi obligați să ramburseze creditul către bancă, însă și-ar pierde apartamentul. „Dacă proprietarul supraviețuiește distrugerii locuinței sale, are dreptul la ajutor social”, scrie un rezident. Nimeni nu vorbește în aceste forumuri online despre faptul că, în urmă cu doar câțiva ani, pe locul complexului „Leningradski Kvartal” locuiau alte familii.
Morți și răniți la Mariupol
Potrivit ONU, 90% dintre clădirile orașului au fost avariate sau distruse în timpul luptelor din 2022. Mass-media estimează numărul victimelor la zeci de mii. Foști locuitori ucraineni ai bulevardului Metalurgilor, intervievați de DW, vorbesc despre vecinii lor morți sau răniți.
„În dimineața zilei de 21 martie am ieșit din subsol și am văzut un cadavru carbonizat în fața intrării. Nu se putea recunoaște cine era. Un bărbat în vârstă, imobilizat la pat, de la etajul șapte, a murit în incendiu. Un alt bărbat a sărit de la etajul șase în timpul incendiului și a murit. La etajul cinci locuia un medic. În momentul impactului rachetei, el era la serviciu, dar soția lui a ars de vie”, își amintește Ievhen Sosnovski.
„Un bărbat și fiul său din clădirea vecină au murit când au ieșit să aducă apă”, relatează Galina Artemova. „În casa cu numărul 89, o femeie a fost prinsă sub o placă de beton după impactul unei rachete și a murit. În casa cu numărul 91, o rachetă a lovit primul etaj și a ucis o familie.”
Galina însăși a fost rănită. Împreună cu fiul ei și cu mama pensionară, a reușit să părăsească Mariupolul. Ievhen Sosnovski a fost și el lovit de un proiectil și a plecat mai târziu din oraș împreună cu soția și soacra sa.
Mulți locuitori ai clădirilor bombardate, ale căror apartamente nu au fost distruse, au rămas în oraș. Potrivit informațiilor obținute de DW, autoritățile de ocupație rusești le cer însă să își părăsească locuințele, promițându-le în schimb apartamente noi.

Supraviețuitorii fac apel la Putin
În 2025, locatarii fostului imobil nr. 91 de pe bulevardul Metalurgilor s-au adresat printr-un videoclip președintelui rus Vladimir Putin. În spatele lor se vede complexul „Leningradski Kvartal”, aflat în construcție. Ei au spus că blocul lor a fost avariat în timpul „operațiunilor de luptă” și demolat ulterior. În locul său se construiește o clădire rezidențială destinată vânzării prin ipotecă. Li s-a spus că nu vor primi apartamente acolo. În schimb, li s-au oferit drept compensație apartamente goale aparținând unor persoane care s-au refugiat din Mariupolul ocupat. O femeie îl roagă pe Putin, în videoclip, să țină cont de interesele și drepturile locuitorilor în proiectele de reconstrucție.
Ulterior, și alți locuitori ai imobilelor 77, 79, 81, 85, 87, 89 și 91, pe locul cărora se află acum complexul „Leningradski Kvartal”, au apelat la Putin printr-un videoclip similar. Ei se plâng că de trei ani locuiesc cu chirie, deși li s-au promis despăgubiri. „Am fost abandonați, ne simțim părăsiți”, spune o femeie în înregistrare. Ea subliniază că victimele bombardamentelor, care au pierdut totul, nu își permit credite ipotecare.
Potrivit unei surse DW care a dorit să rămână anonimă, autoritățile de ocupație rusești din Mariupol le-au transmis locuitorilor după aceste apeluri că „astfel de declarații sunt nepotrivite”.
Conform unei alte surse DW, niciunul dintre foștii locatari ai blocurilor de pe bulevardul Metalurgilor nu a primit un apartament în noile clădiri ale complexului „Leningradski Kvartal”. O altă sursă afirmă că oamenii au fost mutați în apartamente de la periferia orașului sau în cămine.
„Ne-au furat viața bună pe care o aveam”
Cei care s-au refugiat manifestă, în general, înțelegere față de foștii lor vecini rămași în oraș. Nu toată lumea a avut posibilitatea să părăsească Mariupolul și să își înceapă viața de la zero în altă parte. Însă ei detestă ocupația rusă. „Populația locală este alungată din Mariupol”, spune Galina Artemova.
La fel ca alți interlocutori ai DW care au plecat din oraș, ea povestește că, în anii dinaintea invaziei ruse la scară largă, Mariupolul începea să se dezvolte puternic și că oamenii își doreau să trăiască acolo pe termen lung. „Ne-au furat viața noastră obișnuită, poate neinteresantă pentru unii, dar bună. Mergeai la piață, știai pe cine întâlnești, puteai să bei o cafea, te întâlneai cu o colegă de școală și cu câinele ei și vă salutați”, își amintește ea.
Astăzi, Galna Artemova locuiește împreună cu fiul ei la Kiev. Și Ievhen Sosnovski trăiește acum acolo „Construiesc clădiri noi pe osemintele morților și o fac repede, pentru a șterge urmele crimelor lor”, spune el despre acțiunile rușilor în Mariupol.
Nici Galina Artemova, nici Ievhen Sosnovski nu intenționează să se întoarcă în orașul lor natal și să își reînregistreze proprietățile conform regulilor autorităților de ocupație ruse. Nu este clar nici dacă li s-ar permite să intre în oraș. În același timp, autoritățile ucrainene nu le oferă despăgubiri pentru pierderea proprietăților imobiliare, deoarece nu pot evalua situația fără acces la teritoriul aflat sub ocupație rusă.
„Își construiesc casele lor colorate acolo unde era un cimitir. Mi-aș dori să fie bombardate, dar numai dacă nu se află nimeni în clădiri. Mă disperă”, spune un fost locuitor al unuia dintre blocurile de pe bulevardul Metalurgilor. Și el a trăit acolo timp de decenii și își amintește cum copilul său a făcut primii pași într-un apartament care astăzi nu mai există.
Despre orașul de astăzi spune: „În centru încă este acceptabil, dar dacă mergi doar puțin spre stânga sau spre dreapta, miroase a moarte.”





















































