Ce vor să obţină Vladimir Putin şi Petro Poroşenko în urma confruntării navale din largul peninsulei Crimeea

Vladimir Putin şi Petro Poroşenko Foto: Guliver-Getty Images / EPA-EFE

În spatele confruntării navale dintre Ucraina şi Rusia în largul Crimeei se află doi lideri - Vladimir Putin la Moscova şi Petro Poroşenko la Kiev - profund preocupaţi de consolidarea popularităţii lor în cădere liberă, relevă Le Vif.

Consideraţiile de politică internă se amestecă în mare măsură cu provocările strategice şi militare în Marea Azov în această nouă escaladare a tensiunilor între cele două foste republici „surori“ din cadrul Uniunii Sovietice, adaugă publicaţia amintită, citând o analiză AFP.

La Moscova, omul forte al Rusiei, Vladimir Putin, şi-a văzut popularitatea (foarte ridicată timp îndelungat) prăbuşindu-se pe fondul problemelor economice şi a unei nemulţumiri fără precedent faţă de nepopulara reformă a sistemului de pensii.

Conform celui mai recent sondaj prezentat de Centrul Levada, considerat independent, doar 40% din ruşi ar fi gata să voteze astăzi pentru Putin, chiar dacă acesta a fost reales în martie cu 77% din voturi încă din primul tur de scrutin. În plus, 61% din ruşi îl consideră personal „responsabil“ pentru problemele ţării.

„Deturnarea atenţiei de la aceste probleme este în interesul autorităţilor“, a explicat pentru AFP analistul rus Constantin Calacev. „Sondajele (referitoare la popularitate) arată o scădere la toate nivelurile guvernului, inclusiv la cel al preşedintelui. Iar acesta este cel mai simplu mod de a-şi proteja popularitatea“, a adăugat el. 

În ciuda anumitor reforme economice şi a revenirii creşterii, Rusia încă încearcă să se redreseze după recesiunea din anii 2015 şi 2016. Sancţiunile occidentale impuse acestei ţări după anexarea peninsulei ucrainene Crimeea şi scăderea preţului la petrol nu au fost deloc de ajutor.

Dacă Vladimir Putin promite o creştere economică anuală de 4% şi reducerea la jumătate a ratei sărăciei până în 2024, Banca Mondială prognozează o creştere a PIB-ului sub 2% pe an pentru 2019 şi 2020.

Totodată, creşterea vârstei de pensionare, aprobată de preşedintele rus la începutul lunii octombrie, a provocat un val de furie şi manifestaţii de amploare, fapt rar întâlnit în Rusia.

Dar un nou conflict cu Ucraina şi fervoarea naţionalistă pe care o provoacă, bine sprijinită de presa oficială rusă, i-ar putea face pe oameni să uite de această nemulţumire, a apreciat Calacev.

„Dacă vă uitaţi la discuţiile de pe reţelele sociale, efectul se simte deja. Putem vedea din nou sentimente de înflăcărare patriotică şi ucrainofobie (...) A vorbi despre un posibil război este o modalitate bună de a distrage atenţia“, a explicat el.

În acest timp, în Ucraina, adversarul înfocat al lui Putin, preşedintele Petro Poroşenko, care şi-ar dori să fie reales pentru al doilea mandat în fruntea statului la alegerile din 31 martie, se confruntă cu probleme similare.

Ales din primul tur de scrutin în urma revoltei proeuropene din Maidan (Piaţa Independenţei din Kiev, n. red.), care a dus în 2014 la fuga în Rusia predecesorului său prorus, Poroşenko nu are unul dintre cele mai uşoare mandate posibile. 

Anexarea Crimeei, războiul cu separatiştii proruşi din est, soldat cu peste 10.000 de morţi şi aproape 1,7 milioane de persoane strămutate în patru ani, o gravă criză economică şi măsuri de austeritate au făcut ca ucrainenii să-şi critice liderii pentru modul în care gestionează aceste crize ce par interminabile.

În prezent, şeful statului nu figurează decât pe a treia sau chiar pe a patra poziţie printre candidaţii la prezidenţiale, cu doar 10% din intenţiile de vot, faţă de 20%, cu cât este cotată Iulia Timoşenko, fost premier, plasată în fruntea sondajelor.

În aceste condiţii, confruntarea navală cu Rusia înlesneşte situaţia lui Poroşenko, care a reuşit să impună luni Parlamentului introducerea legii marţiale pentru 30 de zile, chiar dacă în faţa opoziţiei deputaţilor a fost nevoit să reducă la jumătate durata acesteia, având în vedere că ceruse iniţial 60 de zile, şi să limiteze acţiunea sa doar în regiunile de frontieră.

Potrivit expertului ucrainean pe probleme politice Oleksandr Medvedev, această nouă situaţie de confruntare cu Rusia i-ar putea aduce lui Poroşenko 10 puncte în plus în sondaje.

În calitate de comandant suprem al armatei, Petro Poroşenko apare în această perioadă drept „şeful pe care toată lumea îl ascultă şi cu care discută“, a explicat expertul. „Tot restul, inclusiv critica situaţiei economice, a trecut în plan secund; teama de un război eclipsează totul“, a continuat Oleksandr Medvedev.

Iar legea marţială „urmăreşte să consolideze imaginea lui Poroşenko drept apărător al Ucrainei (...) şi să reorienteze campania“ de la teme sociale spre „securitatea naţională“, după cum a declarat o sursă din anturajul preşedintelui, citată de agenţia de presă RBC-Ukraina.