Cine are dreptate, Nicușor Dan sau CCR? Răspunsul corect: „checks and balances”, verificări şi echilibre
0Discuţii ample în presă şi pe reţelele sociale după respingerea de către CCR a contestaţiei preşedintelui Nicușor Dan referitoare la legea privind organizaţiile teroriste.
Nu sunt expert juridic şi nu o să comentez argumentele CCR vs. argumentele preşedintelui Nicușor Dan.
Ce vreau să subliniez este că nu aşa se pune problema, cine are dreptate şi cine nu.
Să vedem mai întâi ce spune Constituţia:
Articolul 1 (4) Statul se organizează potrivit principiului separaţiei şi echilibrului puterilor - legislativă, executivă şi judecătorească - în cadrul democraţiei constituţionale.
Preşedintele este parte a puterii executive, separată de puterea judecătorească, cele trei puteri separate funcţionează conform principiului „checks and balances”.
Articolul 80
(2) Preşedintele României veghează la respectarea Constituţiei şi la bună funcţionare a autorităţilor publice. În acest scop, Preşedintele exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate.
Verificările și echilibrele se referă la un sistem care împarte puterea între diferite ramuri, de obicei ramurile executive, legislative și judiciare. Acest sistem este conceput pentru a împiedica orice ramură să devină prea puternică și să se asigure că fiecare ramură poate limita puterile celorlalte. Conceptul este înrădăcinat din dorința de a proteja împotriva tiraniei și a abuzului de putere, promovând o conducere de stat echilibrată.
Funcţia de mediere a preşedintelui nu înseamnă amestec brutal în treburile puterilor statului, pentru că nici Constituţia, nici alte legi nu prevăd aşa ceva.
Constituţia prevede în mod expres atribuţiile preşedintelui în domeniul politicii externe (articolul 91), în domeniul apărării (articolul 92), la numirea guvernului, la consultarea guvernului şi alte domenii strict specificate în Constituţie.
Există în Constituţie şi articolul 146, referitoare la atribuţiile CCR:
e) soluţionează conflictele juridice de natură constituţională dintre autorităţile publice, la cererea Preşedintelui României, a unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a primului-ministru sau a preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii;
Aşadar, dacă preşedintele sesizează un conflict juridic de natură constituţională dintre autoritățile publice, nu ia el decizii de rezolvare a conflictului, ci se adresează CCR pentru a rezolva conflictul.
Legitimitatea şi puterea reală de care dispune preşedintele sunt date de Constituţie, care spune că puterea judecătorească este putere separată în statul de drept, iar preşedintele nu are de ce să intervină în treburile ei. Preşedintele nu îşi impune voinţa politică, că nu este dictator sau „tătucul” naţiei.
Aşadar, ce a făcut preşedintele referitor la legea organizaţiilor teroriste? A aplicat o logică mai degrabă matematică, şi a crezut că legea nu este suficient de precisă, astfel încât merită să ceară CCR verificarea legii.
CCR, după o logică juridică, a decis în unanimitate, inclusiv judecătorul tocmai numit de Nicușor Dan, că „legea supusă controlului de constituționalitate este clară, precisă și predictibilă prin raportare la conținutul reglementării, pe care l-a raportat la obiectul și scopul legitim al legii, acela de a proteja prin mijloace penale, valorile sociale cele mai importante ale unei societăți democratice, fundamentate în necesitatea asigurării demnității ființei umane și a respectului deplin al drepturilor și libertăților fundamentale”.
Eu găsesc această întâmplare foarte bună pentru a demonstra populaţiei independenţa, separaţia şi echilibrul puterilor statului, şi că preşedintele nu-şi poate impune „voinţa politică” indiferent cu câte voturi a fost ales.
Mulţi comentatori dau vina pe consilierii jurişti ai preşedintelui. Nu e clar ce au spus aceştia, şi dacă Nicușor Dan a ascultat de ei. Important este că şi preşedintele a înţeles, sper, principiul separaţiei puterilor în stat, şi faptul că logica juridică se deosebeşte de logica matematică, iar pe viitor va fi mai grijuliu când contestă la CCR o anumită lege.
Dacă nu a înţeles, va retrimite legea cu pricina la parlament pentru completări şi modificări, ceea ce după verdictul CCR l-ar face oarecum penibil. Să sperăm că n-o va face.
Despre CCR
Deciziile CCR au fost adesea criticate în spaţiul public, de-ar fi să amintim decizia privind declaraţiile de avere.
Deciziile CCR nu au cale de atac, şi aşa se întâmplă în multe alte ţări europene. E corect aşa, o situaţie în care nu funcţionează principiul „checks and balances”?
Să ne aducem aminte decizia anulării alegerilor prezidenţiale din octombrie 2024. Dacă nu exista CCR care să anuleze aceste alegeri, posibil îl aveam acum pe Călin Georgescu preşedinte, cu intervenţia rusească. România devenea oaia neagră a Europei, eram excluşi de la deciziile UE, nu mai vedeam bani, investiţii şi avantaje rezultate din calitatea de membru UE.
Tot ce a declarat ulterior Călin Georgescu, anchetele penale care îl acuză de tot felul de infracţiuni, ne arată catastrofa în care intra România cu Călin Georgescu preşedinte.
CCR a acţionat în virtutea art. 146 din Constituţie referitor la atribuţiile sale:
f) veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui României şi confirmă rezultatele sufragiului;
CCR nu a descalificat candidatura lui George Simion la alegerile prezidenţiale din mai 2025, aşa cum a făcut cu candidatura Dianei Șoșoacă. Posibil că argumentele intervenţiei unei puteri străine să fi fost mai puţin clare, şi atunci a procedat corect, cu riscul ca George Simion să ajungă preşedinte, cu aceleaşi consecinţe ca în cazul lui Călin Georgescu. Populaţia a înţeles riscurile, şi cu o prezenţă la vot de 65% l-a descalificat pe Simion pentru funcţia de preşedinte la aproape 1 milion de voturi diferenţă. Iarăşi o decizie înţeleaptă a CCR.
În concluzie
Nu este de criticat şi condamnat preşedintele Nicușor Dan pentru respingerea sesizării sale de către CCR. Aşa funcţionează democraţiile şi statul de drept. Fiecare putere a statului controlează ce fac celelalte puteri, apelează la mecanismele de control existente în Constituţie şi acceptă decizia puterii îndreptăţită să decidă. Trebuie să ne obişnuim cu aceste prevederi din statul de drept, fără să criticăm sau dispreţuim persoanele cărora o altă putere a statului nu le dă dreptate.
Se încarcă comentariile...
