China și UE deschid un nou capitol: poate dialogul să detensioneze relațiile comerciale? China la zi

În materialul de astăzi al proiectului „China la zi”, vă prezentăm traducerea din limba chineză a unei analize dedicate instituirii Mecanismului de consultare China–UE privind comerțul și investițiile și implicațiilor pe care acesta le poate avea asupra relațiilor economice și comerciale dintre cele două părți.

Foto: China și Uniunea Europeană lansează Mecanismul de consultare privind comerțul și investițiile, Sursa: aici

Într-un context marcat de intensificarea disputelor comerciale, de acuzații privind supracapacitatea industrială a Chinei și de adoptarea unor măsuri protecționiste tot mai ferme la Bruxelles, Beijingul și Uniunea Europeană au decis să instituie un nou mecanism permanent de dialog în domeniul comerțului și investițiilor.

Marchează această inițiativă începutul unei noi etape de cooperare sau reprezintă, mai degrabă, un instrument destinat gestionării tensiunilor tot mai accentuate dintre cele două părți?

Materialul analizează cauzele deteriorării relațiilor economice chino-europene, rațiunile care au stat la baza instituirii noului mecanism de consultare, pozițiile Beijingului și ale Bruxelles-ului, precum și perspectivele unei relații care va continua să oscileze între cooperare, competiție și negociere.

Redăm în continuare traducerea din limba chineză a materialului menționat mai sus:

Instituirea unui nou mecanism: care sunt implicațiile Mecanismului de consultare China–UE privind comerțul și investițiile pentru relațiile bilaterale?

În ultimele săptămâni, în relațiile economice și comerciale dintre China și Uniunea Europeană, s-au succedat, la intervale de doar câteva zile, noi evoluții.

În cadrul conferinței de presă periodice din 2 iulie, purtătorul de cuvânt al Ministerului Comerțului al Chinei, He Yadong, a prezentat rezultatele primei reuniuni a Mecanismului de consultare China–UE privind comerțul și investițiile. Acesta a precizat că noul mecanism reprezintă o platformă permanentă de dialog în domeniul comerțului și investițiilor, recent instituită de cele două părți, care au convenit organizarea anuală a uneia sau a două reuniuni la nivel ministerial. Totodată, partea chineză l-a invitat pe comisarul european pentru Comerț și Securitate Economică, Maroš Šefčovič, să efectueze o vizită în China în această toamnă, cu prilejul celei de-a doua reuniuni a mecanismului.

Aceste evoluții au loc după ce Uniunea Europeană a transmis, în repetate rânduri, semnale tot mai ferme în relația cu Beijingul. Dezbaterile privind deficitul comercial, competiția industrială și „China Shock 2.0” s-au intensificat, în timp ce China și Uniunea Europeană au purtat consultări susținute pe teme precum comerțul și controlul exporturilor. În acest context, la 29 iunie, la Bruxelles, a avut loc prima reuniune a Mecanismului de consultare China–UE privind comerțul și investițiile. Discuțiile s-au prelungit până în seara aceleiași zile, iar la finalul reuniunii cele două părți au publicat o declarație comună.

Potrivit publicației britanice „The Guardian”, aceasta reprezintă prima declarație comună emisă de China și Uniunea Europeană în ultimii șapte ani. Cu doar câteva săptămâni înainte, Uniunea Europeană avertizase că intenționează să adopte măsuri menite să limiteze intrarea pe piața europeană a unui volum considerabil de produse și componente provenite din China.

Foto: Expertul chinez, Cui Hongjian , Sursa: aici

Într-o analiză acordată publicației The Paper (www.thepaper.cn), Cui Hongjian, profesor în cadrul Institutului de Studii Regionale și Guvernanță Globală al Universității de Studii Străine din Beijing, a apreciat că instituirea Mecanismului de consultare China–UE privind comerțul și investițiile consolidează abordarea orientată atât spre identificarea problemelor, cât și spre obținerea unor rezultate concrete. În opinia sa, acest demers demonstrează că relațiile economice și comerciale dintre China și Uniunea Europeană au intrat într-o nouă etapă, în care dezvoltarea relației depinde tot mai mult de soluționarea problemelor specifice și de luarea în considerare a preocupărilor reciproce.

Foto: Expertul chinez, Xin Hua, Sursa: aici

La rândul său, Xin Hua, director al Centrului de Studii despre Uniunea Europeană din cadrul Universității de Studii Internaționale din Shanghai și secretar general adjunct al Societății Europene din Shanghai, a declarat pentru The Paper că, pe fondul adoptării de către Uniunea Europeană a unor politici comerciale protecționiste și a unui naționalism economic tot mai pronunțat în raport cu China, instituționalizarea unui mecanism de dialog și consultare directă între cele două părți poate contribui la reducerea tensiunilor tot mai evidente din domeniile comerțului, investițiilor și al cooperării economice bilaterale.

De ce este Uniunea Europeană tot mai preocupată?

În ultimele săptămâni, semnalele transmise de Uniunea Europeană în relația cu China au devenit tot mai ferme. Atât la Bruxelles, cât și în capitalele mai multor state membre, concepte precum „dezechilibrul comercial” și „concurența loială” au devenit elemente recurente ale discursului oficial privind China, reflectând orientarea tot mai fermă a politicii comerciale europene față de Beijing.

Pe  data de 29 mai, Colegiul Comisarilor Europeni a organizat o reuniune dedicată relațiilor cu China. Potrivit publicației „The Guardian”, surse apropiate discuțiilor au afirmat că întâlnirea a avut drept scop coordonarea poziției Comisiei Europene și definirea unei strategii comune de răspuns la ceea ce Bruxelles-ul califică drept „supracapacitate industrială a Chinei”. La rândul său, Euronews a apreciat că această reuniune, desfășurată cu ușile închise, este considerată primul pas al Uniunii Europene către adoptarea unor măsuri comerciale și mai restrictive în relația cu Beijingul.

Douăzeci de zile mai târziu, în cadrul Summitului Uniunii Europene desfășurat la 18 iunie, liderii statelor membre au discutat, potrivit relatărilor mai multor publicații europene, despre extinderea deficitului comercial în relația cu China, securitatea aprovizionării cu materii prime critice și fenomenul „China Shock 2.0”. Totodată, aceștia au solicitat Comisiei Europene să continue să perfecționeze instrumentele de apărare comercială și să consolideze protecția industriei europene.

Potrivit Agence France-Presse (AFP), un diplomat european a declarat că, dintre liderii celor 27 de state membre, doar premierul Spaniei, Pedro Sánchez, s-a pronunțat în favoarea unei abordări mai pragmatice în relația cu China. Ceilalți 26 de lideri au susținut consolidarea măsurilor de apărare comercială ale Uniunii Europene.

Conceptul de „China Shock 2.0” (noul „șoc chinez”)” a devenit, în ultimele luni, unul dintre cele mai frecvent invocate în cercurile politice și în dezbaterile publice europene. Această abordare atribuie dificultățile cu care se confruntă industria prelucrătoare europeană presupusului excedent de capacitate industrială al Chinei și politicilor sale de subvenționare.

Din perspectiva Uniunii Europene, noul val al „șocului chinez” nu se limitează la sectoare precum vehiculele electrice, stocarea energiei sau industria fotovoltaică, ci începe să se extindă asupra unui spectru mai larg al industriei prelucrătoare. Într-un articol publicat în luna iunie, cotidianul britanic „The Daily Telegraph” a susținut că industria manufacturieră chineză exercită o presiune tot mai puternică asupra sectoarelor industriale strategice ale Europei, în special asupra economiei germane. În opinia unor actori europeni, această evoluție riscă să reducă și mai mult spațiul de dezvoltare al industriei locale și să genereze presiuni suplimentare asupra ocupării forței de muncă și investițiilor.

În viziunea Uniunii Europene, cea mai vizibilă expresie a acestei presiuni este deficitul comercial bilateral aflat în continuă creștere. Comisarul european Maroš Šefčovič a declarat anterior că „nu putem permite ca deficitul comercial să continue să se extindă necontrolat; o astfel de situație nu este sustenabilă”. De asemenea, potrivit Deutsche Welle, cancelarul german Friedrich Merz a afirmat, la 24 iunie, că Germania susține adoptarea unei poziții „mai ferme” a Uniunii Europene în politica comercială față de China. Acesta a afirmat că „nu mai este vorba despre o concurență loială”, fiind necesare măsuri adecvate, și a subliniat că relațiile comerciale trebuie să se bazeze pe principiul reciprocității.

Cu toate acestea, datele publicate de Institutul Kiel pentru Economia Mondială (Kiel Institute for the World Economy, IfW Kiel) indică o imagine mai nuanțată. În cazul Germaniei, doar aproximativ o treime din pierderea cotei de piață pe alte piețe internaționale poate fi explicată prin impactul exporturilor chineze, în timp ce restul reflectă diminuarea competitivității generale a economiei germane.

Aceste date confirmă tendința de diminuare a competitivității industriei europene și explică, într-o anumită măsură, de ce Uniunea Europeană caută tot mai insistent factori externi cărora să le atribuie această evoluție. În opinia lui Xin Hua, Uniunea Europeană este conștientă de schimbările intervenite în competitivitatea propriului sector industrial, iar această preocupare nu este una recentă. Potrivit acestuia, încă de la instalarea noii Comisii Europene, anul trecut, Bruxelles-ul a început să elaboreze măsuri pentru a răspunde acestor provocări. „În viziunea Uniunii Europene, aceasta reprezintă cea mai importantă și cea mai urgentă problemă din actualele relații economice și comerciale dintre China și UE. Iar, din perspectiva Bruxelles-ului, soluția constă în adoptarea unor măsuri protecționiste împotriva Chinei”, a explicat Xin Hua.

În prezent, acuzațiile formulate de Uniunea Europeană cu privire la „China Shock 2.0” se bazează în principal pe un singur indicator, deficitul total al comerțului cu bunuri. Potrivit datelor publicate de Eurostat, deficitul comercial al Uniunii Europene în schimburile de bunuri cu China a ajuns, în 2025, la 359,9 miliarde de euro, în creștere cu 2,7% față de anul precedent.

În replică, ambasadorul Cai Run, șeful Misiunii Chinei pe lângă Uniunea Europeană, a explicat, într-un articol publicat de „EUobserver”, că o parte semnificativă a comerțului bilateral este realizată de companiile europene care operează în China, ceea ce generează o situație în care „excedentul comercial apare în statisticile Chinei, însă profiturile revin companiilor europene”.

Acesta a subliniat că, deși China înregistrează un excedent în comerțul bilateral cu bunuri, Uniunea Europeană beneficiază de un excedent consistent în comerțul cu servicii. În 2024, excedentul comercial al Uniunii Europene în schimburile de servicii cu China a depășit 50 de miliarde de dolari, iar numai din taxele aferente utilizării drepturilor de proprietate intelectuală, companiile europene au obținut anual venituri de ordinul zecilor de miliarde de dolari.

Înăsprirea măsurilor și dialogul avansează în paralel

Schimbarea de atitudine a Uniunii Europene s-a reflectat deja în planul politicilor comerciale.

La 19 iunie, după reuniunea Consiliului European, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că: „Uniunea Europeană dispune deja de un set amplu de instrumente și trebuie să le utilizeze într-un mod mai activ și mai strategic pentru a-și proteja interesele. În același timp, vom continua să dezvoltăm noi instrumente, inclusiv pentru diversificare.” Această declarație a fost interpretată de observatori drept un semnal că Uniunea Europeană ar putea intensifica, în perioada următoare, utilizarea coordonată a instrumentelor de apărare comercială, a mecanismelor de control al investițiilor străine, a măsurilor privind securitatea lanțurilor de aprovizionare și a politicilor de protecție a industriei europene.

Această orientare se reflectă tot mai clar într-o serie de politici noi și de investigații îndreptate împotriva companiilor chineze.

Până în prezent, Comisia Europeană a inițiat nouă investigații oficiale în temeiul Regulamentului privind subvențiile străine împotriva unor companii chineze, reprezentând aproximativ 82% din totalul cazurilor deschise în baza acestui instrument. Potrivit părții chineze, aceste investigații au afectat în mod semnificativ investițiile companiilor chineze pe piața europeană.

În același timp, Comisia Europeană a inclus China în categoria „țărilor cu risc ridicat”, utilizând această clasificare drept temei pentru excluderea de la finanțare a proiectelor care folosesc invertoare fabricate în China. De asemenea, în cadrul negocierilor privind contingentele tarifare aplicabile importurilor de oțel, deși pierderile estimate pentru China au fost considerabil mai mari decât media, Bruxelles-ul a manifestat, potrivit părții chineze, o disponibilitate limitată de a răspunde preocupărilor Beijingului.

Totodată, proiectele de modificare a „Legii privind securitatea cibernetică” și ale „Actului privind Acceleratorul Industrial”, promovate de Comisia Europeană, sunt considerate de partea chineză drept inițiative care introduc bariere suplimentare concepute în mod specific pentru produsele și companiile chineze.

În paralel, Franța a propus ca Uniunea Europeană să adopte un mecanism similar Secțiunii 301 din legislația comercială a Statelor Unite ale Americii, care ar permite impunerea flexibilă a unor tarife punitive împotriva practicilor considerate neloiale în domeniul comerțului internațional.

Xin Hua apreciază că, din perspectiva evoluțiilor actuale, în interiorul Uniunii Europene există o tendință de promovare a unei abordări față de China asemănătoare „războiului comercial” inițiat de SUA. În opinia sa, o astfel de direcție ar avea consecințe negative semnificative asupra relațiilor dintre China și Uniunea Europeană.

Anterior, publicația singaporeză „Lianhe Zaobao” (United Morning News) cita analiști potrivit cărora noul val de măsuri protecționiste europene ar putea fi mai amplu și mai sever decât instrumentele comerciale utilizate de Uniunea Europeană în trecut. Totuși, aceștia avertizează că, în contextul multiplelor dificultăți interne și externe cu care se confruntă Europa, o politică comercială mai dură nu garantează atingerea rezultatelor urmărite.

Dialogul continuă în paralel cu înăsprirea măsurilor

Un aspect important este faptul că, în pofida mesajelor tot mai ferme transmise de Bruxelles, China și Uniunea Europeană au continuat să mențină un dialog instituțional constant. Pe 29 mai, după reuniunea Colegiului Comisarilor dedicată relațiilor cu China, Comisia Europeană a precizat, într-un comunicat oficial, că orientarea sa generală rămâne politica de „de-risking” (reducerea riscurilor), și nu decuplarea economică (decoupling). Totodată, executivul european a subliniat că China rămâne un partener de importanță majoră pentru Uniunea Europeană și că dialogul și comunicarea bilaterală vor continua.

Pe  4 iunie, reprezentantul pentru negocieri comerciale internaționale și ministru adjunct al Comerțului al Chinei, Li Chenggang, s-a întâlnit în Franța cu comisarul european Maroš Šefčovič.

În perioada 9–14 iunie, vice-ministrul chinez al Comerțului și adjunctul reprezentantului pentru negocieri comerciale internaționale, Ling Ji, a efectuat o vizită la sediul Uniunii Europene, unde a purtat discuții privind instituirea Mecanismului de consultare China–UE privind comerțul și investițiile. Ulterior, la 23 iunie, acesta s-a întâlnit cu Denis Redonnet, director general adjunct pentru Comerț și Securitate Economică al Comisiei Europene.

În săptămâna 22–26 iunie, chiar înaintea primei reuniuni oficiale a noului mecanism de consultare, echipele de negociere ale Chinei și Uniunii Europene au desfășurat o serie de consultări intensive.

Cu toate acestea, publicația „Global Times” a remarcat că, deși Uniunea Europeană își exprimă disponibilitatea pentru dialog, aceasta manifestă în același timp o voință limitată de a soluționa problemele existente și pregătește, simultan, noi măsuri restrictive în domeniul economic și comercial.

O analiză publicată la 29 iunie de „South China Morning Post” confirmă această percepție. Citând surse din cadrul Uniunii Europene, publicația arată că Bruxelles-ul consideră noul mecanism de consultare în primul rând drept un instrument destinat gestionării efectelor generate de intensificarea disputelor comerciale dintre cele două părți, fără a exista așteptări privind negocierea, pe termen scurt, a unui acord comercial și economic cuprinzător.

Cu toate acestea, menținerea dialogului oferă în continuare un element de stabilitate în relațiile bilaterale. În cadrul conferinței de presă din 2 iulie, purtătorul de cuvânt al Ministerului Comerțului al Chinei, He Yadong, a declarat că, în cadrul primei reuniuni a Mecanismului de consultare China–UE privind comerțul și investițiile, cele două părți au ajuns la un consens privind noua poziționare a relației economice și comerciale bilaterale, definind-o drept un parteneriat comercial-cheie, stabil și echilibrat. Potrivit oficialului chinez, acest consens va contribui la îmbunătățirea perspectivelor companiilor din China și Uniunea Europeană și va aduce un plus de predictibilitate și stabilitate atât dezvoltării economice bilaterale, cât și economiei mondiale.

„Pe viitor, relațiile economice și comerciale dintre China și Uniunea Europeană vor fi caracterizate de o dinamică permanentă de competiție și negociere”

Pe 29 iunie, ministrul chinez al Comerțului, Wang Wentao, și comisarul european pentru Comerț și Securitate Economică, Maroš Šefčovič, au coprezidat, la Bruxelles, prima reuniune a Mecanismului de consultare China–UE privind comerțul și investițiile, la finalul căreia cele două părți au publicat o declarație comună.

Potrivit publicației britanice „The Guardian”, aceasta este prima declarație comună emisă de China și Uniunea Europeană după un interval de șapte ani, fiind interpretată drept un semnal pozitiv privind relansarea dialogului economic și comercial bilateral.

La rândul său, publicația hongkongheză „South China Morning Post” a descris reuniunea, mult așteptată de ambele părți, drept un adevărat „maraton diplomatic”, discuțiile prelungindu-se până în seara zilei de 29 iunie. După încheierea consultărilor, Maroš Šefčovič a apreciat că acestea au fost „aprofundate, concentrate asupra subiectelor esențiale și constructive”.

În opinia profesorului Cui Hongjian, tensiunile din relațiile economice și comerciale dintre China și Uniunea Europeană s-au diminuat într-o anumită măsură. Acesta a explicat că, deși cele două părți dispuneau deja de Dialogul Economic și Comercial la Nivel Înalt China–UE, respectivul mecanism avea un caracter predominant politic, fiind utilizat în principal pentru prezentarea pozițiilor și preocupărilor fiecărei părți, fără o orientare suficientă către identificarea unor soluții concrete.

„Instituirea Mecanismului de consultare China–UE privind comerțul și investițiile consolidează în mod evident abordarea orientată atât spre rezolvarea problemelor, cât și spre obținerea unor rezultate concrete. Aceasta reprezintă diferența esențială față de mecanismele anterioare și demonstrează că relațiile economice și comerciale dintre China și Uniunea Europeană au intrat într-o nouă etapă, în care progresul depinde de soluționarea problemelor specifice și de luarea în considerare a preocupărilor reciproce”, a declarat Cui Hongjian.

Potrivit declarației comune, cele două părți au confirmat instituirea oficială a Mecanismului de consultare China–UE privind comerțul și investițiile, structurat în jurul a patru grupuri de lucru dedicate următoarelor domenii: echilibrul comerțului și al investițiilor; controlul exporturilor; drepturile de proprietate intelectuală; reforma Organizației Mondiale a Comerțului (OMC).

Referindu-se la aceste patru componente, atât Cui Hongjian, cât și Xin Hua au subliniat că echilibrul comercial și investițional, precum și controlul exporturilor, reprezintă cele mai urgente și sensibile subiecte de pe agenda bilaterală.

„Aceste probleme necesită compromisuri reciproce într-un interval relativ scurt și trebuie gestionate prin negocieri, astfel încât să se ajungă, pe cât posibil, la un consens la nivel tehnic și de lucru. Odată soluționate, ele vor contribui în mod concret la eliminarea blocajelor existente în relațiile economice și comerciale dintre China și Uniunea Europeană”, a explicat Cui Hongjian.

Între timp, cele două părți au convenit ca cea de-a doua reuniune a mecanismului să aibă loc în toamna acestui an.

Potrivit agenției Reuters, Maroš Šefčovič a declarat, la 29 iunie, că „nu toate problemele vor putea fi rezolvate, însă considerăm că, până în luna octombrie, echipele celor două părți dispun de suficient timp pentru a obține rezultate concrete”. Oficialul european a reiterat că Uniunea Europeană urmărește ca negocierile să contribuie la reducerea dezechilibrului comercial dintre cele două părți.

Ca instrument practic pentru gestionarea deficitului comercial, China și Uniunea Europeană au convenit să instituie un mecanism comun de monitorizare, care va presupune schimbul periodic de date comerciale, monitorizarea fluxurilor comerciale și desfășurarea unor activități tehnice menite să sporească transparența, să consolideze încrederea reciprocă și să gestioneze eventualele fricțiuni comerciale.

Potrivit unui articol publicat de „The Guardian” la 30 iunie, mecanismul va analiza relațiile comerciale dincolo de datele agregate furnizate de Eurostat și de Administrația Generală a Vămilor din China. Maroš Šefčovič a explicat că sistemul va permite identificarea rapidă a unor creșteri neobișnuite ale volumului importurilor sau exporturilor. În cazul în care indicatorii unei părți vor intra în zona de „alertă galbenă” sau de „risc roșu”, cele două părți vor declanșa consultări politice la nivel înalt.

Aceeași publicație arată că Comisia Europeană a realizat deja o analiză detaliată a fluxurilor comerciale bilaterale din ultimul an, ceea ce indică faptul că negocierile programate pentru următoarele trei luni vor avea un pronunțat caracter politic.

În opinia lui Cui Hongjian, această perioadă de trei luni ar putea reprezenta o fereastră de oportunitate pentru detensionarea relațiilor economice și comerciale dintre China și Uniunea Europeană. El consideră că, în ultima perioadă, Uniunea Europeană a alimentat în mod repetat percepția unei escaladări a tensiunilor comerciale, însă „Bruxelles-ul a supraestimat capacitatea sa de a exercita presiuni asupra Chinei și a subestimat fermitatea Beijingului în fața amenințărilor privind un posibil război comercial”.

Profesorul chinez a adăugat că vizita ministrului Wang Wentao la Bruxelles și intenția lui Maroš Šefčovič de a efectua o vizită în China în luna octombrie demonstrează că cele două părți au ajuns la un consens de principiu: diferențele trebuie soluționate prin consultări bilaterale și dialog, nu prin confruntare unilaterală.

Totuși, Xin Hua adoptă o poziție mai prudentă. El apreciază că reluarea dialogului instituționalizat dintre China și Uniunea Europeană transmite, fără îndoială, un semnal pozitiv, însă avertizează că nu ar trebui create așteptări exagerate privind posibilitatea obținerii unor progrese majore într-un interval scurt de timp.

„Faptul că cele două părți s-au așezat la masa negocierilor nu înseamnă că Uniunea Europeană este dispusă sau capabilă să își modifice actuala abordare protecționistă și orientată spre naționalism economic în relația cu China”, a declarat acesta. În opinia sa, atât timp cât Uniunea Europeană nu își va reconsidera în mod semnificativ evaluarea privind propriile interese strategice și competitivitatea industrială, este puțin probabil ca aceste politici să fie ajustate în mod substanțial.

La rândul său, Cui Hongjian consideră că, pe termen mediu și lung, relațiile economice și comerciale dintre China și Uniunea Europeană vor fi caracterizate de o dinamică de competiție și negociere permanentă.

„Fundamentul cooperării dintre China și Uniunea Europeană rămâne însă neschimbat. Provocarea constă în gestionarea acestei competiții și în prevenirea escaladării sale, fără a afecta baza cooperării existente. În acest context, negocierile, compromisurile și procesul continuu de ajustare a intereselor reciproce vor deveni, cel mai probabil, noua normalitate în relațiile economice și comerciale dintre cele două părți”, a concluzionat Cui Hongjian.

Sursa: aici

Paula Toma este Director executiv al Centrului de Studii Sino-Ruse (CSSR) din cadrul Fundației Universitare a Mării Negre „Mircea Malița”.