China flutură steagul „energiei verzi” și cheamă la luptă împotriva Americii. China la zi
0Pe 20 ianuarie 2025, Președintele Donald Trump a semnat ordinul de retragere din Acordul de la Paris privind clima, inclusiv o scrisoare către ONU în care explică decizia. El a anunțat, de asemenea, o „urgență energetică națională” pentru a modifica, chiar inversa, multe dintre reglementările de mediu din era Biden. Donald Trump a calificat acordul de la Paris o „falsă” în timpul unui discurs la Capital One Arena din Washington, DC, după depunerea jurământului: "We will drill, baby, drill!", a spus în discursul său inaugural.
Noul președinte a promis, de asemenea, că SUA se vor lansa într-o nouă eră a explorării de petrol și gaze. „Vom scădea prețurile, ne vom umple din nou rezervele strategice, până sus, și vom exporta energia americană în întreaga lume”, a spus el audienței. „Vom fi din nou o națiune bogată și aurul lichid de sub picioarele noastre va ajuta să o facem.”
În materialul de astăzi „China la zi”, vă prezentăm traducerea unui articol publicat de The Paper, una dintre cele mai influente platforme media din China, cunoscută pentru abordarea sa analitică și pentru acoperirea extinsă a subiectelor internaționale, economice și politice. The Paper este recunoscută pentru faptul că reflectă perspectivele oficiale și dezbaterile interne din China pe teme de actualitate globală.
Traducerea acestui articol oferă cititorilor o perspectivă interesantă asupra modului în care mass-media chineză analizează schimbările din politica energetică a SUA și impactul acestora asupra eforturilor globale de combatere a schimbărilor climatice. Într-un moment în care competiția geopolitică dintre marile puteri influențează din ce în ce mai mult agenda climatică internațională, înțelegerea modului în care China percepe aceste evoluții este esențială pentru anticiparea poziției sale în negocierile climatice și în raport cu politica energetică globală.
China încearcă să redeschidă o linie de atac contra SUA, prin plasarea Beijingului în fruntea bătăliei globale împotriva „poluării” și a promovării „energiei verzi”. Dincolo de aparențe, este vorba tot despre o bătălie geopolitică și geoeconomică, purtată sub egida unor alte mize, aparent decuplate de confruntarea pentru supremația globală.
Redăm în continuare traducerea din limba chineză a articolului menționat mai sus:
Schimbare majoră în politica energetică a SUA: Mai reprezintă petrolul și gazele un simbol al puterii în era tranziției verzi?
Potrivit unui raport al Xinhua, pe 20 ianuarie, președintele american Donald Trump a semnat un ordin executiv prin care a confirmat retragerea SUA, pentru a doua oară, din Acordul de la Paris privind schimbările climatice.
Această decizie reprezintă o schimbare semnificativă în poziția SUA față de guvernanța climatică globală. Administrația Trump a luat o măsură similară în 2017, însă această decizie a fost rapid inversată în 2021, în prima zi a președinției lui Joe Biden.
Fără îndoială, această decizie reprezintă un regres major pentru eforturile globale de combatere a schimbărilor climatice și tranziția energetică. Statele Unite, al doilea cel mai mare emițător de gaze cu efect de seră la nivel global și principalul responsabil istoric al emisiilor, precum și cel mai mare producător de petrol și gaze naturale, vor deveni, odată cu retragerea lor, unul dintre cele doar patru state care nu iau parte la efortul global de combatere a crizei climatice, alături de Iran, Libia și Yemen.
Retragerea SUA din Acordul de la Paris nu doar afectează credibilitatea sa pe scena internațională și destabilizează diplomația climatică globală, ci transmite și un semnal imprevizibil într-un moment critic, când cooperarea globală este esențială pentru combaterea crizei climatice. În plus, această decizie a condus la suspendarea unei contribuții semnificative la finanțarea acțiunilor climatice, afectând sprijinul acordat țărilor în curs de dezvoltare pentru măsuri de atenuare și adaptare la schimbările climatice.
Foto: Simon Stiell, Secretarul executiv al Convenției-cadru a ONU privind schimbările climatice. Sursa: aici
„Aceasta este o veste proastă, dar nu surprinzătoare. Totuși, abordarea înțeleaptă ar fi să nu exagerăm impactul acestei decizii.” a declarat pentru The Paper Paul Watkinson, fost negociator francez pe probleme climatice și consilier politic senior.
„SUA nu pot decide singure acțiunile celorlalte state. În prezent, emisiile lor reprezintă mai puțin de 14% din totalul emisiilor globale, iar contribuția SUA la finanțarea acțiunilor climatice, raportată la PIB, a fost constant mult inferioară sprijinului oferit de țările europene și de alte state. Prin urmare, ceea ce urmează să se întâmple nu ar trebui să fie determinat de SUA, ci de ceilalți 194 de semnatari ai Acordului de la Paris.”, a mai declarat acesta.
Pe lângă anunțul retragerii din Acord, Trump a semnat și o serie de ordine executive care marchează o schimbare semnificativă în politica internă privind energia și clima, inclusiv declararea unei stări de urgență energetică națională, eliminarea restricțiilor asupra creșterii producției de petrol și gaze și încetarea sprijinului guvernamental pentru tehnologiile de energie regenerabilă, cum ar fi vehiculele electrice și energia eoliană.
Totuși, aceste măsuri sunt adoptate într-un moment în care investițiile globale în energie curată ating un nivel record. În 2024, investițiile globale în energie regenerabilă sunt de două ori mai mari decât cele în combustibili fosili. Secretarul executiv al Convenției-cadru a ONU privind schimbările climatice, Simon Stiell, a subliniat că tranziția către energia curată va continua, indiferent de poziția SUA.
Fostul președinte Joe Biden a petrecut ultimii patru ani încercând să facă tranziția Statelor Unite în direcția îndepărtării de combustibilii fosili. Cu toate acestea, în discursul său inaugural, Președintele Trump a declarat că SUA au cel mai mult petrol și gaze naturale de pe planetă și că vor utiliza aceste resurse pentru a reduce prețurile, pentru a alimenta din nou rezerva strategică și pentru a exporta energia americană în întreaga lume. Trump a menționat, de asemenea, că va pune capăt Green New Deal al administrației Biden.
Potrivit unei analize a New York Times, aceste declarații subliniază viziunea lui Trump asupra lumii, conform căreia Statele Unite sunt slăbite de eforturile de combatere a schimbărilor climatice, că petrolul și gazele sunt simboluri ale puterii și că deținerea unei cantități mari de combustibili fosili va asigura dominația Statelor Unite în relațiile cu aliații și rivalii.
Li Shuo, Director al China Climate Hub la Asia Society Policy Institute (ASPI), a declarat pentru The paper că ordinele executive emise în prima zi de mandat a Președintelui Trump au fost în mare parte conform cu așteptările. Un subiect de mare interes în perioada următoare este măsura în care viitoarea administrație Trump va anula politicile moștenite de la Biden. Totodată, în relațiile dintre SUA și China, modul în care SUA privesc tendința de lider a Chinei în domeniul energiei și tehnologiei verzi, precum și jocul dintre SUA și China în jurul problemei vehiculelor electrice reprezintă probleme demne de atenție.
„Există poziții diferite cu privire la aceste probleme în SUA și în cadrul administrației Trump. Elon Musk, ajutorul principal al lui Trump, este un susținător vocal al vehiculelor electrice. Cu toate acestea, Trump nu este interesat de vehiculele electrice și de energia verde, astfel încât modul de reconciliere a acestor interese politice diferite în cadrul administrației Trump este un subiect important de urmărit.” a declarat Li Shuo.
Foto: Rezervorul 76, deținut de Phillips 66, în portul Richmond la 3 ianuarie 2025, în Richmond, California. Prețurile petrolului au ajuns la începutul anului 2025 la cel mai ridicat nivel din noiembrie datorită rapoartelor privind scăderea stocurilor de țiței din SUA și a indicatorilor tehnici ascendenți. Sursa aici.
„Lumea ar trebui să răspundă Statelor Unite cu o promovare continuă a tranziției verzi”
Pentru liderii și directorii executivi de companii care au participat la Forumul Economic Mondial anual de la Davos, Elveția, seria de inițiative ale lui Trump inițiate la începutul noului său mandat le-a cauzat, fără îndoială, reacții contradictorii.
În New York Times s-a menționat că mulți dintre politicienii și oamenii de afaceri care au participat la reuniunea anuală a forumului sprijină eforturile de combatere a schimbărilor climatice. Cu toate acestea, retragerea Statelor Unite din Acordul de la Paris este atât un semn al indiferenței actualei administrații față de încălzirea globală, cât și o condamnare a multilateralismului susținut de Forumul de la Davos.
Președintele Comisiei Europene, Ursula Von der Leyen, a menționat în cadrul forumului economic mondial de la Davos pe 21 ianuarie că acțiunile Președintelui Trump nu vor determina Europa să își schimbe planurile. Aceasta a declarat: „Europa își va menține cursul și va continua să colaboreze cu toate țările care doresc să protejeze natura și să oprească încălzirea globală. Acordul de la Paris rămâne cea mai bună speranță pentru întreaga omenire.”.
În cadrul unei conferințe de presă din 21 ianuarie, purtătorul de cuvânt al Ministerului Chinez de Externe, Guo Jiakun, a menționat, de asemenea, îngrijorarea Chinei față de anunțul Statelor Unite în legătură cu retragerea acestora din Acordul de la Paris. El a subliniat că schimbările climatice reprezintă o provocare comună cu care se confruntă întreaga omenire și că nicio țară nu ar trebui să rămână pe dinafară și imună în fața acestei probleme. Determinarea și acțiunile Chinei de a aborda în mod activ schimbările climatice au fost consecvente. China va colabora cu toate părțile pentru a susține conceptul de comunitate pentru un viitor comun, va aborda în mod activ provocările schimbărilor climatice și va continua să promoveze procesul de transformare globală ecologică și cu emisii reduse de carbon.
Foto: Purtătorul de cuvânt al Ministerului Chinez de Externe, Guo Jiakun, în cadrul conferinței de presă din 21 ianuarie 2025. Sursa aici.
Primul test va fi reprezentat de noile obiective privind contribuția determinată la nivel național (NDC) pe care toate părțile le vor prezenta în următoarele săptămâni. „Este puțin probabil ca obiectivul global să atingă targeturile maxime, însă viitoarea președinție braziliană a COP30, precum și Secretarul General al ONU, pot milita pentru o implementare și o cooperare mai puternice. Nu doar cifrele contează, ci și capacitatea de a transpune obiectivele în cadre politice și planuri de investiții detaliate. Continuarea eforturilor este cel mai bun răspuns la decizia Statelor Unite”, a declarat Paul Watkinson.
,,În ciuda retragerii SUA din Acordul de la Paris, secretarul general al ONU, António Guterres, este încrezător că orașele, statele și întreprinderile americane vor continua să dea dovadă de viziune și leadership în eforturile lor de a obține o creștere economică cu emisii reduse de carbon, rezilientă și de a crea locuri de muncă de înaltă calitate”, a declarat purtătorul de cuvânt adjunct al ONU, Florencia Soto-Nino, într-o declarație scrisă în data de 20 ianuarie.
Experții se așteaptă ca Trump să ordone agențiilor federale să retragă orice fonduri necheltuite din Legea privind reducerea inflației adoptată de administrația Biden, cea mai importantă moștenire politică a administrației Biden privind clima și energia verde. Totuși, în ajunul plecării din funcție, oficialii administrației Biden s-au grăbit să finalizeze contracte în valoare de peste 96,7 miliarde de dolari, reprezentând 84% din alocările din legea pentru energia verde, ceea ce fac ca aceste fonduri să fie dificil de retras.
„Deși Trump nu sprijină acțiunile legate de climă, este posibil să nu poată anula nici toate măsurile conexe ale administrației anterioare. De exemplu, Legea privind reducerea inflației oferă subvenții și sprijin industriilor verzi și cu emisii reduse de carbon. Potrivit estimărilor, în urma acesteia s-au creat cel puțin 400 000 de locuri noi de muncă, iar multe dintre proiecte fiind situate în districte pro-republicane, ceea ce face dificil pentru Trump să anuleze cu ușurință politicile privind emisiile reduse de carbon în acele zone. Se poate observa că, atunci când industria verde începe să creeze locuri de muncă și profituri, aceasta are o rezistență endogenă care poate face față într-o anumită măsură impactului negativ al politicii bipartizane, ceea ce reprezintă o diferență importantă între preluarea mandatului lui Trump din nou și cea de acum opt ani.”, a spus Yao Zhe.
Potrivit lui Watkinson, în spatele politicilor noii administrații Trump este viziunea îngustă asupra interesului național și competitivității SUA - „America First”. „Combustibilii fosili ieftini pot stimula industria americană, însă pe termen lung nu o vor ajuta să rămână competitivă în domeniul în creștere al energiei verzi și inovării. Chiar și în cadrul Statele Unite, deciziile politice la nivel de industrie și de stat vor continua să reducă emisiile. Costul principalelor tehnologii de energie verde a scăzut dramatic și va continua să scadă, în timp ce impactul asupra climei va continua să crească. Acțiunile legate de climă rămân politica corectă pentru restul lumii”, a declarat acesta.
Seria de politici ale lui Trump pentru trecerea la combustibilii fosili vine după ce oamenii de știință au declarat anul 2024 cel mai cald an înregistrat vreodată. Anul trecut, emisiile de gaze cu efect de seră provenite din arderea cărbunelui, petrolului și gazelor naturale au dus pentru prima dată temperaturile medii globale cu 1,5 grade Celsius peste nivelurile preindustriale, ceea ce înseamnă un risc mai mare de valuri de căldură critice, incendii, secete, furtuni și extinții de specii, au declarat oamenii de știință.
ONG-ul american Union of Concerned Scientists, a afirmat într-o declarație: „Președintele Trump a ales să facă pe plac industriei combustibililor fosili și aliaților săi la începutul mandatului său. Decizia sa condamnabilă și distructivă este un semn prevestitor pentru ceea ce poporul american ar trebui să se aștepte de la el și de la cabinetul său anti-știință”.
Cu puțin timp înainte de preluarea mandatului de către Trump, un incendiu din zona muntoasă a măturat sudul Californiei la începutul lunii ianuarie, devenind cel mai distructiv dezastru natural produs vreodată în Statele Unite. Oamenii au constatat că acest eveniment este aproape identic cu scena descrisă în urmă cu peste 30 de ani în romanul Pilda semănătorului al autoarei americane Octavia E. Butler. În cartea lui Butler, aceasta menționează, de asemenea, un președinte de extremă dreapta care a preluat funcția după incendii și a declarat că vrea să facă „America măreață din nou”. Pe platformele americane de socializare, oamenii fac să circule un citat din cartea sa: ,,Tot ce atingi, schimbi. Tot ce schimbi, te schimbă pe tine.”(“All that you touch, you change. All that you change, changes you.”)
Sursa: aici
Material realizat de Paula Toma și de Diana Ghinea, cercetătoare la Centrul de Studii Sino-Ruse.
Se încarcă comentariile...
