Ce va decide CE pe 1 februarie, referitor la cele 50 de miliarde de euro promise Ucrainei

Contextul este diferit faţă de acum câteva săptămâni. Trump se apropie vertiginos de o candidatură la Casa Albă, după ce a câştigat alegerile primare în câteva state americane.

Procesele, inclusiv penale, la care trebuie să răspundă Trump, nu cred să-l oprească din cursa pentru preşedinţie, americanii pun mare preţ pe „vocea” poporului.

În Europa există convingerea că Trump, odată ajuns preşedinte, va abandona NATO şi va conduce America ca pe o afacere: vreţi ajutor militar dacă vă ameninţă Rusia, scoateţi sute sau mii  de miliarde de dolari, pentru armament şi contribuţia militară la apărarea Europei. Altceva nu este în stare să gândească în sfera geopoliticii. Culmea e că foarte mulţi parlamentari şi alegători americani gândesc ca el, şi victoria sa în lupta pentru preşedinţie este posibilă.

Europa trebuie să se pregătească şi pentru varianta că Trump câştigă alegerile

Acest context internaţional face decizia din 1 februarie a Consiliului European foarte importantă. Supravieţuirea Ucrainei ca stat, şi putere ce se opune lui Putin, stă în această decizie.  Senatul american, dominat de republicani, adică de adepţii lui Trump, se opune ajutorului de 106 miliarde dolari pe care Biden se pregătea să-l acorde Ucrainei. Rămâne doar ajutorul european de 50 de miliarde, fără de care Rusia ar câştiga războiul cu Ucraina ba, mai mult, posibil ar ocupa întreaga Ucraina.

Dacă ajunge în situaţia de a instala la Kiev un regim obedient Rusiei, Putin ar deveni stăpân şi pe grânele şi alte bogăţii ucrainiene, şi ar şantaja lumea liberă cel puţin cu exportul de cereale ucrainiene. Plus centralele nucleare ucrainiene care furnizează o cantitate imensă de energie electrică.

Rusia ar ajunge la graniţele ţărilor NATO, şi nu se ştie până unde va merge ambiţia şi dorinţa lui Putin de a reconstitui URSS, cum a şi declarat în ziua invaziei în Ucraina.

Trump nu este în stare să gândească în aceşti termeni de geopolitică, aşa că va abandona Europa şi NATO, pentru a cere apoi bani pentru ajutorul american.

Europa nu are alternativă la ajutorul promis Ucrainei

Problema Europei este doar Viktor Orban, premierul Ungariei, singurul şef de guvern care se opune ajutorului acordat Ucrainei.

Viktor Orban, un admirator al lui Trump, a tot dat din gură că Ungaria nu pleacă din UE, dar vrea să o schimbe. Adică şeful unei ţări mici, fără economie şi armată relevante, este în stare să schimbe filosofia şi tratatele UE, acceptate de toate celelalte state europene. Exact ca Trump, dar fără să aibă puterea economică, financiară, comercială, tehnologică, militară a Americii. Visând recuperarea unor teritorii din Transcarpatia ucrainiană, care ar fi aparţinut cândva Ungariei.

Aşadar, pentru UE rămâne doar opoziţia lui Orban la ajutorul de 50 de miliarde promis Ucrainei, pentru că Victor Orban încă are drept de veto în deciziile Consiliului European.

Avem precedentul votului privind începerea negocierilor de aderare ale Ucrainei şi Republicii Moldova la UE, când Orban a ieşit din sala în care se vota, permiţând astfel UE să înceapă negocierile de aderare cu Ucraina şi Republica Moldova.

Presiunile UE împotriva Ungariei devin tot evidente

În luna ianuarie, Parlamentul European a amenințat Comisia Europeană cu acțiuni în justiție dacă va continua să deblocheze fondurile pentru Ungaria, considerând că nu a îndeplinit cerințele statului de drept pentru a primi banii. SI CE n-a mai deblocat fonduri pentru Ungaria. 

Un document „scăpat”  de la CE către Financial Times descrie ameninţările economice la care se supune Ungaria în cazul în care menţine veto-ul la ajutorul pentru Ucraina.

-UE nu va mai acorda fonduri Ungariei

-Piețele financiare și companiile europene și internaționale ar putea fi mai puțin interesate să investească în Ungaria

-S-ar putea declanșa o creștere rapidă a costurilor finanțării deficitului public și o cădere a monedei Ungariei.

Se vorbeşte la Bruxelles chiar de activarea opţiunii „nucleare”, adică lipsirea Ungariei de dreptul de vot în Consiliul European.

Este posibil ca UE să aibă decise diferite variante, funcţie de poziţia adoptată de Viktor Orban:

-Plecarea lui Orban din sală în momentului votării ajutorului pentru Ucraina, deci neexercitarea dreptului de veto, cum a făcut la decizia de începere a negocierilor de aderare la UE cu Ucraina şi Republica Moldova.

-Stabilirea ajutorului de 50 de miliarde ca o convenţie între statele membre UE, altele decât Ungaria.

-O soluţie de compromis, încă neştiută, care să-i permită şi lui Orban să plece cu mâinile nepătate de un vot împotriva ajutorului UE.

Toată dezbaterea de la Bruxelles din ultimele săptămâni a ilustrat ca ţările membre UE s-au săturat de „fiţele” lui Orban, şi vor să le curme într-un fel sau altul, inclusiv prin activare articolului 7 (opţiunea „nucleară”) din Tratatul UE, care presupune ridicarea dreptului de vot al Ungariei în Consiliul European.

Cum de acest ajutor depinde soarta războiului Rusia-Ucraina, sunt convins că UE va găsi soluţia de a-l opri pe Putin să reconstruiască vechiul URSS.