Ce sărbătorim de Crăciun? Ce ar trebui să sărbătorim de Crăciun?

Sentimentul acela când te trezeşti dimineaţa şi crezi că Ziua de Ajun de Crăciun a fost creată special pentru tine. Sentimentul că e Ziua în care bucuriile cele mai mici se văd pe feţele oamenilor, că nimeni nu ţipă sau se enervează în trafic, că banii nu mai au valoare. Ziua în care momentele unice sunt înrămate cu zâmbete de proporţie.

E sentimentul cu care m-am trezit în dimineaţa zilei de 24 decembrie a anului curent. Şi mi-aş fi dorit să fi fost aşa...

Am descoperit că e o adevărată aventură, primitivă chiar, să deschizi televizorul, să ai răbdare să urmăreşti ştirile şi să vezi cu câtă seninătate oamenii încalecă ( la propriu) porcii pe care îi pârlesc de Crăciun, mănâncă cu sălbăticie şi dansează în jurul lui cu pahare pline de băutură în mână. Stop cadru: aceeaşi imagine de acum aproximativ 800 000 de ani în urmă- oamenii descopereau focul, se bucurau, dansau în jurul lui şi mâncau vânat.

2 ore mai târziu, pe internet, m-am bucurat să văd că oamenii trimit sute, mii, milioane, miliarde de mesaje pentru a ura prietenilor şi familiei Sărbători Fericite. Asta până când, întrebaţi ce sărbătoresc, ei nu au ştiut ce să răspundă. Atunci am realizat că tot ce aşteptăm este să mănâncăm sarmale, să bem, să ne distrăm, să lenevim sau să dormim. Că trimitem mesaje despre fericire, seninătate şi linişte sufletească fără să înţelegem ce reprezintă ele. Pe multe nici nu le mai trecem prin filtrul raţiunii. Le găsim la un click distanţă pe internet, că doar totul este comercial în zilele noastre. Mergem la biserică pentru că aşa s-a pomenit din moşi strămoşi, sărbătorim Crăciunul pentru că aşa am fost învăţaţi. Şi da, trăim în secolul XXI.

1 oră mai târziu scriu acest articol şi mă întreb cine a furat magia zilei de Ajun şi a sărbătorilor de Crăciun...

Dragi cititori de pretutindeni, de Crăciun ar trebui să ne pocăim de toate lucrurile rele pe care le-am spus, făcut sau ne-au trecut prin minte, să ne cerem iertare, să îi revedem pe cei dragi, să credem în cei de lângă noi, să nu mai fim competitivi, să arătăm înţelegere şi empatie, să ajutăm. Să ne amintim că este sărbătoarea Naşterii lui Iisus Hristos. De asta ne întoarcem la familiile noastre, ne dorim linişte, seninătate, fericite şi împăcare. Pentru că e ziua în care stelele s-au bucurat, magii au pornit la drum să ducă daruri, animalele au simţit că speranţa s-a născut pe acest pământ.

Vă las cu un singur gând pentru sărbătorile care bat la uşă: deschideţi-vă inima, întoarceţi-vă la rădăcini şi bucuraţi-vă de lucrurile care contează cu adevărat. Restul e cenuşă.

Crăciun fericit!

Diana Nicula