Ce facem cu gazul din Marea Neagră?

Ce face România cu banii pe care îi câștigă din vânzarea gazului pontic? Care sunt planurile de dezvoltare? Cine apără platforma Neptun Deep de un eventual atac militar? Și de ce gazul nu este o resursă pentru viitor.

Ce va face România cu gazul din Marea Neagră?

Președintele Nicușor Dan a scris recent într-o publicație apropiată de Donald Trump că printre proiectele comune româno-americane ar fi între altele și „dezvoltarea Coridorului Vertical de Gaze și a proiectului Neptun Deep în vederea diminuării dependenței Europei de gazul rusesc”.

Coridorul Vertical e considerat un proiect strategic care folosește conducta transbalcanică prin care ajungea gazul rusesc în România, Bulgaria, Grecia, Republica Moldova și Ucraina și care putea funcționa și în sens invers, alimentată din proiectul Neptun Deep din Marea Neagră și terminalele de gaz lichefiat din Grecia de pe malul Mării Egee, situate la  Alexandropoulis și la Revythoussa.

O altă conductă construită de Transgaz, care va lega zăcământul Neptun Deep din Marea Neagră de Bulgaria-România-Ungaria-Austria, e deja gata și va fi conectată la rândul ei la Cordiorul Vertical.

Nu e clar în ce parte a acestor proiecte sunt invitați să vină americanii. În fond, compania ExxonMobil a început explorarea în perimtetrul Neptun Deep încă din 2008, dar guvernul majoritar PSD a demarat din 2017 modificarea legislației privind exploatarea gazelor și petrolului din Marea Neagră care a descurajat și blocat investiția vreme de trei ani.

Apoi, pe fondul unor discursuri suveraniste ale liderului de atunci al Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, combinate cu schimbarea strategiei americanilor de a trece la investiții mai profitabile, s-a ajuns la retragerea ExxonMobil din România în 2019.  Cota de participație în proiectul Neptun Deep a ExxonMobil a fost cumpărată în 2022 de compania de stat Romgaz cu peste un miliard de dolari.

Cine apără azi Platforma Neptun Deep?

Într-un interviu pentru DW, istoricul Dennis Deletant spune că „dacă citești stenogramele de la Exxon îți dai seama că cei de acolo se plâng de regimul fiscal imprevizibil din România”. Din punctul lui de vedere a fost o greșeală a Bucureștiului, fiindcă „extracția ar fi fost protejată de serviciile speciale americane” și în plus prezența investitorilor americani „ar fi trimis un semnal și Kremlinului să nu se joace în apropierea platoului continental în care se află zăcămintele”. Deletant crede că „atunci când a anexat Crimeea, Putin viza și aceste resurse energetice, în special cele atribuite de Curtea de la Haga în 2009 Ucrainei”.

Istoricul britanic Dennis Deletant crede că România a greșit prin renunțarea la colaborarea cu Exxon

Între timp, nu e deloc clar cine are grijă ca platforma Neptun Deep să nu fie victima unui atac militar sau a unui incident în războiul dronelor care se poartă și deasupra Mării Negre. Există pe coastă diferite sisteme de apărare, dar nu a fost desemnată o instituție de forță care să fie responsabilă pentru această investiție OMV-Romgaz.

Președintele Asociației Energia Inteligentă, Dumitru Chisăliță, susține într-o analiză pentru Agerpres că, odată cu intrarea în producție a Neptun Deep și dezvoltarea altor proiecte offshore, România va trebui „să treacă de la conceptul actual general de supraveghere a spațiului maritim la un concept pragmatic și de protecție permanentă” a infrastructurilor energetice, similar modelelor utilizate de Norvegia sau Regatul Unit pentru platformele din Marea Nordului. Chisăliță consideră că exploatarea gazelor din Marea Neagră oferă României „o oportunitate istorică”, dar că „succesul nu va depinde de cantitatea de gaze extrasă, ci de modul în care statul va folosi veniturile obținute”.

România și-a folosit la limită dreptul de preempțiune asupra unei părți din gazele extrase din Marea Neagră. Astfel, guvernul a anunțat luna trecută OMV Petrom chiar înainte să expire termenul că Administrația Rezervelor de Stat va achiziționa 5 miliarde de metri cubi de gaze, vreme de 7 ani, începând din 2028. Există presiuni mari pentru cumpărarea gazului din Neptun Deep mai ales din partea statelor din regiune. Ungaria e cea mai interesată, mai ales că vrea să-și reducă dependența de Rusia. Austria, Bulgaria, R. Molodva și Ucraina sunt la rândul lor dornice să cumpere gaz din Marea Neagră.

OMV Petrom și Romgaz au fiecare o cotă de 50%, iar gazul va intra în conducte începând cu anul viitor. „România va deveni cel mai mare producător de gaze naturale din Uniunea Europeană”, a declarat șefa OMV-Petrom, Christina Verchere.

Într-o lume tot mai impredictibilă, șocul prețurilor combustibililor fosili dat de războiul împotriva Iranului nu i-a pus încă pe gânduri pe europeni. În Raportul „Negusotrii crizei”, publicat recent de Beyond Fossil Fuels, în fruntea celor care mizează în continuare pe centralele elctrice pe gaz se află Polonia, România și Germania. Documentul precizează că „o alianță puternică între politicieni și companii energetice” împinge Europa și mai adânc în dependența de combustibilii fosili, mascând-o drept securitate energetică. Raportul insistă că această combinație de interese „îmbogățește companiile energetice și lasă gospodăriile expuse la viitoarele șocuri de prețuri”.

În România, gazul rămâne resursa cea mai importantă și nu sunt planuri pentru perioada de după, când se vor termina resursele. Nu există nici măcar o strategie despre cum trebuie cheltuiți banii care vor veni din vânzarea gazului aflat în Marea Neagră. Cum trebuie dezvoltată țara? Ce energie trebuie să folosească acum, peste 10 ani sau peste 25? Sunt întrebări cărora guvernele de până acum nu le-au dat răspunsuri.

Sabina Fati - DW