Candidatura lui George Simion, contestată: CCR nu-şi poate nega propria jurisprudenţă

O persoană, încă anonimă, a contestat la CCR,  în termenul legal,  candidatura lui George Simion. CCR se va întruni azi de la ora 17.00 şi va lua o decizie în privinţa validării sau invalidării candidaturii lui George Simion.

Argumentele  aduse în contestaţie împotriva candidaturii lui George Simion sunt similare cu acelea aduse împotriva candidaturii lui Călin Georgescu, care s-au soldat cu respingerea de către CCR a candidaturii lui Georgescu.

George Simion şi Anamaria Gavrilă, parteneri şi susţinători ai lui Călin Georgescu, l-au aprobat, acceptat şi promovat pe Georgescu, în tot ce spunea şi făcea în campania electorală şi după aceea. Rezultă că i-au fost complici, au susţinut şi aprobat  atacurile lui Georgescu la adresa Constituţiei României şi la statul de drept. În consecinţă se fac vinovaţi exact de aceleaşi fapte pentru care Georgescu a fost invalidat la candidatură de preşedinte.

Exemple din contestaţia depusă împotriva candidaturii lui George Simion

Încălcare principiilor constituționale şi a statului de drept. „Domnul George-Nicolae Simion a avut declaraţii şi acţiuni publice care contravin acestor principii, instigând la violenţă, atacând instituţiile statului şi promovând un discurs extremist care subminează ordinea constituţională”.

Ce lipseşte la această acuză sunt câteva exemple concrete, cu localizare în spaţiu şi timp. Sper ca magistraţii asistenţi şi personalul auxiliar de la CCR să poată suplini această absență, căutând şi găsind pe internet multe exemple concrete care să ilustrează acuzaţia adusă în contestaţie. De exemplu asaltul  clădirii  primăriei Timişoara, din 14.01.2022,  prin  care s-a încercat intimidarea primarului Dominic Fritz.

Ce spune CCR în motivarea la respingerea candidaturii lui Călin Georgescu:

„potrivit Hotărârii Curții Constituționale nr.2 din 5 octombrie 2024, elementele cuprinse în jurământul de credinţă depus de persoana aleasă în funcția de Președinte al României, și anume respectarea Constituției și apărarea democrației, sunt condiții pe care candidatul trebuie să le îndeplinească încă de la momentul depunerii candidaturii sale. Se subliniază că atât deciziile, cât și hotărârile Curții Constituționale fac parte din ordinea normativă și sunt general obligatorii, impunându-se erga omnes, așadar și autorităților publice chemate să organizeze și să urmărească bună desfășurare a procesului electoral pentru alegerea Președintelui României, inclusiv BEC”.

Adică exact argumentele pe care contestatarul candidaturii lui George Simion le aduce în contestaţia sa.

Alte argumente din contestația depusă împotriva candidaturii lui Simion.

Incitare la violenţă împotriva instituţiilor statului. „În spaţiul public, George Simion a afirmat că membrii Biroului Electoral Central „trebuie jupuiţi în piaţa publică”. Această declaraţie reprezintă o ameninţare directă şi o încălcare gravă a art. 368 din Codul Penal (incitare publică la violenţă). Un candidat la Preşedinţie nu poate avea un astfel de comportament şi să rămână în cursă, întrucât funcţia supremă în stat trebuie să fie garantul democraţiei şi al stabilităţii naţionale”. 

Sunt multe alte exemple de violenţe, inclusiv fizice şi verbale, la care s-a dedat George Simion, inclusiv în parlament, unde i-a spus public, doamnei parlamentar Diana Șoșoacă, „te agresez sexual, scroafo”!  Alte acte de violenţă fizică sau verbală cu alţi parlamentari, Alfred Simonis, Gabriel Zetea şi  alţii, sunt cunoscute. Acest comportament demonstrează  educaţia socială precară a lui George Simion, care-l descalifică de la funcţia de preşedinte al României.

Interdicţie de intrare în Ucraina pentru activităţi anti-statale. „Domnul George-Nicolae Simion a fost declarat persoană indezirabilă şi are interdicţie de intrare în Ucraina, întrucât a fost identificat ca fiind implicat în activităţi anti-ucrainiene sistematice. Aceasta ridică semne de întrebare serioase despre angajamentele sale externe şi loialitatea faţă de interesele României.

Un Preşedinte trebuie să apere integritatea teritorială şi relaţiile diplomatice ale României, nu să fie un factor de instabilitate”.

În motivarea CCR privind invalidarea candidaturii lui Călin Georgescu, se spune:

„potrivit Hotărârii Curții Constituționale nr.2 din 5 octombrie 2024, elementele cuprinse în jurământul de credinţă depus de persoana aleasă în funcția de Președinte al României, și anume respectarea Constituției și apărarea democrației, sunt condiții pe care candidatul trebuie să le îndeplinească încă de la momentul depunerii candidaturii sale. Se subliniază că atât deciziile, cât și hotărârile Curții Constituționale fac parte din ordinea normativă și sunt general obligatorii”.

Şi de aici rezultă similitudinile între cele două cazuri aflate pe rolul CCR, Călin Georgescu şi George Simion.

Comportament extremist şi violenţă politică. George Simion a fost implicat în multiple proteste violente, incidente de vandalism şi confruntări cu forţele de ordine. Printre cele mai grave episoade se numără:

·       Scandalul de la Valea Uzului (2019)-  confruntări tensionate între români şi maghiari.

·       Blocarea accesului în Parlament (2022)- a organizat proteste violente şi a forţat intrarea în instituţiile statului.

·       Atacuri împotriva presei şi opozitiei- a ameninţat jurnalişti şi a instigat la violenţe împotriva criticilor săi.

George Simion a încălcat art. 54 şi 89 din Constituţie ARTICOLUL 54 (1) Fidelitatea faţă de ţară este sacră.

(2) Cetăţenii cărora le sunt încredinţate funcţii publice, precum şi militarii, răspund de îndeplinirea cu credinţă a obligaţiilor ce le revin şi, în acest scop, vor depune jurământul cerut de lege.

ARTICOLUL 80 (1) Preşedintele României reprezintă statul român şi este garantul independenţei naţionale, al unităţii şi al integrităţii teritoriale a ţării.

(2) Preşedintele României veghează la respectarea Constituţiei şi la bună funcţionare a autorităţilor publice. În acest scop, Preşedintele exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate.

Sunt convins că judecătorii şi personalul CCR pot aduce multiple argumente şi date concrete pentru invalidarea candidaturii lui George Simion.

Rămâne dezbaterea publică, dacă CCR, sau altă instituţie, se poate interfera între voinţa populară rezultată din alegeri şi criteriile speciale pe care candidaţii la funcţia de preşedinte trebuie să le îndeplinească. Hitler şi Putin au venit la putere tot prin alegeri, care la Hitler chiar au fost libere. Ce s-a întâmplat apoi, cu zeci de milioane de morţi în al doilea război mondial, se ştie. Dacă o instituţie a statului îi interzicea lui Hitler să ajungă în funcţia de şef al Germaniei, poate ar fi fost salvate zecile de milioane de morţi.

Într-o discuţie pe site-ul reddit.ro se spune:

Democrația nu este un joc fără reguli,  nu este un sistem unde oricine poate candidă. Un individ care are legături cu un regim ostil cum este Rusia și a fost dovedit că urmărește destabilizarea țării nu este un candidat legitim, punct. Este o amenințare clară la adresa securității naționale.

Asta e războiul hibrid. Propaganda și dezinformare avem? Avem. Atacuri cibernetice, partide extremiste, sabotaj și spionaj, forțe paramilitare? Le avem pe toate.

Democrația nu garantează că oamenii vor face alegeri informate. Pentru asta avem filtre înainte de alegeri, nu doar la urne. A lăsa ţara pe mâna unor rusofili, oricât de democratic ar fi, nu este în beneficiul nostru pe termen lung.

Excluderea lui nu înseamnă sfârșitul democrației, ci o măsură de autoapărare, de protejare a democrației, aşa șubredă aşa cum este ea, e mai bună decât orice alternativă ar oferi suveranistii.

Iată un mod corect, cred eu, de a judeca termenii şi valoarea democraţiei.