Biden îi transmite lui Zelenski că aderarea la NATO este o decizie a poporului ucrainean. Bătălia pentru sondaje

0
0
Sursă foto: Obozrevatel
Sursă foto: Obozrevatel

Ucraina a redevenit subiectul fierbinte de pe mapamond după comasarea trupelor ruseşti la graniţele sale pentru a doua oară în decurs de câteva luni, iar lumea occidentală se preocupă de dezescaladarea tensiunilor dintre Moscova şi Kiev. În acest sens a avut loc, marţi, un summit virtual între preşedintele american Joe Biden şi cel rus Vladimir Putin, care a durat 2 ore, iar cei doi şi-au exprimat îngrijorările legate de Ucraina.

Analiză realizată de Cristina Melnic*

Conform reacţiei de la Kremlin, Vladimir Putin consideră aderarea Ucrainei la NATO o „linie roşie” şi implicit o ameninţare iminentă asupra securităţii Federaţiei Ruse, iar pentru a se evita un conflict are nevoie de nişte garanţii, stabilite din punct de vedere legal, din partea occidentalilor care să excludă extinderea NATO. De partea cealaltă, reprezentantul lumii occidentale, Joe Biden, a avertizat Rusia în privinţa consecinţelor în cazul utilizării forţei armate împotriva Ucrainei, iar într-un final au convenit în folosirea căilor diplomatice şi directe de comunicare, în continuare, în încercarea de a rezona pe marginea problematicii ucrainene.

După consultarea cu aliaţii NATO, care a avut loc ulterior şedinţei video cu Putin şi pe parcursul zile de ieri, Joe Biden a vorbit cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski. În cele 1,5 ore petrecute la telefon, preşedintele american i-a transmis omologului său de la Kiev că aderarea la NATO depinde doar este de decizia poporului ucrainean şi a membrilor Alianţei, conform intervenţiei şefului Biroului Preşedintelui Ucrainei Andrei Ermak în cadrul unei emisiuni televizate.

Andrei Ermak, la postul TV 1+1

Aşadar, mingea este (şi) în curtea ucrainenilor, care încă au un conflict activ pe teritoriul lor, iar o parte a frontierei este incontrolabilă. Desigur că Donbasul a reprezentat o altă tematică fierbinte din cadrul discuţiilor purtate (dacă nu cea mai importantă!), dar despre acest aspect vom reveni într-un alt viitor articol.

Deocamdată ne axăm, la cald, pe atitudinea ucrainenilor faţă de aderarea la NATO.

Ce spun sondajele? Multe ne vorbesc despre o majoritate...

După cum am demonstrat anterior, există o dinamică pozitivă a opiniei publice ucrainene faţă de aderarea la NATO, deşi o majoritate clară nu era identificată de cele mai importante case de sondare de la Kiev. Între timp, pe marginea evenimentelor din ultimele luni, tendinţa s-a întărit, cel puţin în perspectiva unora dintre cercetările publicate. Centrul Razumkov (Tabelul 1 şi Diagrama 1) şi Rating Group (Tabelul 2 şi Diagrama 2) confirmă datele obţinute în cadrul chestionarelor realizate pe parcursul acestui an că peste 50 la sută dintre cetăţenii ucraineni susţin aderarea Ucrainei la NATO.

Tabelul 1: Rezultatele răspunsurilor la întrebarea: „Dacă aţi participa la referendumul privind aderarea Ucrainei la NATO, cum aţi vota?” din cadrul sondajelor realizate de Centrul Razumkov pe parcursul anilor 2015-2021.

  Pentru aderare Împotriva aderării Greu de răspuns Noi 2015 48,3 32,5 19,3 Dec 2016 47,4 33,2 19,4 Dec 2017 45,4 34,6 20 Dec 2018 50,4 33,4 16,2 Noi 2018 53 33,3 13,7 Dec 2020 47,7 35 17,3 Apr 2021 53,8 31 15,2

Diagrama 1:

Diagrama

Tabelul 2: Rezultatele răspunsurilor la întrebarea: „Dacă s-ar organiza astăzi un referendum privind aderarea Ucrainei la NATO, cum aţi vota?” din cadrul chestionarului sondajelor realizate de Rating pe parcursul anilor 2014-2021.

  Pentru aderarea Ucrainei la NATO Împotriva aderării Ucrainei la NATO Greu de răspuns Nu voi vota Mar 2014 34 43 13 9 Apr 2014 38 40 15 7 Sep 2014 43 31 17 8 Noi 2014 51 25 14 10 Aug 2015 45 31 9 14 Dec 2015 46 30 15 8 Ian 2016 47 31 13 10 Iul 2016 42 32 13 13 Sep 2016 41 34 13 12 Mai 2017 43 30 14 13 Sep 2017 45 33 13 9 Noi 2017 44 34 12 10 Apr 2018 43 36 15 6 Iun 2018 44 36 12 8 Noi 2018 40 36 15 8 Dec 2018 44 32 13 11 Ian 2019 44 31 15 11 Feb 2019 45 33 14 8 Mar 2019 43 33 16 7 Apr 2019 49 26 17 9 Mai 2019 53 27 16 4 Iun 2019 53 31 14 2 Sep 2019 48 34 15 3 Oct 2019 49 33 14 4 Noi 2019 47 34 15 4 Dec 2019 52 30 13 4 Iun 2020 49 36 12 4 Iul 2020 46 38 12 3 Feb 2021 51 39 8 2 Mar 2021 48 28 13 11 Apr 2021 53 36 5 6 Iun 2021 52 33 11 3 Iul 2021 56 33 8 3 Oct 2021 52 34 10 3 Noi 2021 58 35 5 2


Diagrama 2
:

Diagrama

...dar nu toate!

Lucrurile nu sunt însă unanime. Cea de-a treia casă de sondare consultată, Kiev International Institute of Sociology (KIIS), confirmă trendul ascendent al deschiderii ucrainenilor pentru aderarea la NATO, însă nu identifică o majoritate evidentă pe marginea acestui subiect (Tabelul 3 şi Diagrama 3).

Tabelul 3: Rezultatele răspunsurilor la întrebarea: „Dacă s-ar ţine acum un referendum cu privire la aderarea la NATO. Care ar fi alegerea ta - să votezi pentru aderarea la această alianţă, împotriva aderării sau abţinerii - să nu participi la vot?” din cadrul chestionarului sondajelor realizate de KIIS pe parcursul anilor 2005-2021.

Data Pentru aderare Împotriva aderării Nu particip la vot Greu de spus Dec 2005 15.6 57.2 8.6 18.6 Oct 2007 18.7 59.8 6.1 15.5 Feb 2008 18.3 62.1 6.8 12.8 Sep 2008 20.2 62.6 6 11.2 Oct 2009 17.2 63.1 7.5 12.1 Sep 2014 47.8 32.4 7.3 12.5 Mai 2015 39.6 34.0 9.7 16.7 Sep 2016 39.2 31.2 17.8 11.8 Feb 2017 41.3 31.6 10.5 16.6 Mai 2017 41.0 31.7 8.1 19.3 Sep 2017 44.8 27.2 10.5 17.5 Noi 2017 43.2 33.3 10.4 13 Apr 2018 41.4 37.8 - 20.9 Iun 2018 41.1 30.7 12.2 16 Feb 2019 40.1 31.5 8.3 20.1 Mar 2019 44,2 30,3 8,5 17 Feb 2020 43,5 31,3 9,7 15,5 Iun 2021 47,8 24,3 22,7 5,2


Diagrama 3
:

Diagrama

Chiar dacă nu se impune o majoritate clară în rândul cetăţenilor ucraineni conform datelor KIIS, la un referendum pentru aderarea Ucrainei la NATO ar urma să participe marea majoritate dintre ucrainenii chestionaţi de Centrul Razumkov, astfel peste două treimi dintre cetăţeni se vor prezenta la vot, ceea ce relevă un interes ridicat al publicului în privinţa cursului strategic al ţării (Tabelul 4 şi Diagrama 4).

Tabelul 4: Rezultatele răspunsurilor la întrebarea: „Dacă un referendum privind aderarea Ucrainei la NATO s-ar face în următoarea perioadă, aţi participa la vot?” din cadrul sondajelor realizate de Centrul Razumkov pe parcursul anilor 2015-2021.

  DA NU Greu de răspuns Noi 2015 63,5 23,4 13,1 Dec 2016 62,2 24,9 12,9 Dec 2017 64,5 21,4 14,1 Dec 2018 69,1 18,9 12 Noi 2019 78,5 12,8 8,7 Dec 2020 69,9 18,1 12 Apr 2021 70,9 18,9 10,2


Diagrama 4
:

Diagrama

De asemenea, după cum notează Centrul Razumkov în studiul său realizat în baza sondajului realizat pe acest subiect din aprilie 2021, se identifică o intenţie mai mare în rândul susţinătorilor aderării de a participa la referendum decât a oponenţilor, astfel că dintre cei care vor lua parte la referendum, 72,9 la sută vor vota în favoarea aderării, în comparaţie cu 21,2 la sută care se vor vota împotrivă şi cei 5,9 la sută care încă nu au decis (Diagrama 5).

Diagrama 5:

Diagrama

Ucraina rămâne încă sfâşiată între Est şi Vest

Cea mai semnificativă diferenţă confirmată de toate casele de sondare se identifică în distribuirea regională a rezultatelor, astfel că regiunile din vestul Ucrainei susţin aderarea la NATO într-o măsură mult mai mare decât locuitorii regiunilor din est şi sud, după cum se poate observa din imaginea alăturată.

Sursă foto: Rating Group

Harta

Dincolo de acea majoritate care susţine aderarea Ucrainei la NATO, sondajul Centrului Razumkov din aprilie 2021 relevă alte câteva rezultate interesante, astfel că majoritatea ucrainenilor (56%) sunt conştienţi că statutul de stat nealiat nu oferă nicio garanţie de securitate Ucrainei, iar în cazul unei agresiuni militare, aceştia sunt pe cont propriu (Tabelul 5). În aceeaşi ordine de idei, aproape trei sferturi dintre cetăţeni (74%) înţeleg faptul că, la momentul actual, Ucraina nu are nicio garanţie externă în privinţa păstrării independenţei, suveranităţii şi integrităţii sale teritoriale (Tabelul 6), iar cea mai optimă opţiune pentru aceştia ar fi aderarea la NATO (51%), în timp ce pentru dobândirea statului de ţară neutră ar opta aproximativ o treime dintre ucraineni (30%) (Tabelul 7).

Tabelul 5:

ÎN CAZUL UNEI AMENINŢĂRI MILITARE (AGRESIUNE ARMATĂ) UCRAINA SE POATE AŞTEPTA, ÎNTÂI,...? Răspuns Doar pe cont propriu 56,2 De la ajutorul statelor UE şi NATO 34,9 De la ajutorul Statelor Unite 25,9 Pentru asistenţă internaţională largă 20,2 Cu ajutorul ţărilor CSI şi CSTO 5,2 Cu ajutorul Rusiei 2,9 Greu de răspuns 6


Tabelul 6
:

Întrebare NU DA Greu de răspuns Are Ucraina de azi garanţii externe de încredere ale independenţei, suveranitatei şi integrităţii teritoriale? 74,1 15,3 10,6


Tabelul 7
:

CE MODEL DE ASIGURARE A SECURITĂŢII NAŢIONALE ESTE CEL MAI OPTIM PENTRU UCRAINA? Răspuns Dobândirea statutului neutru 29,3 Aderarea la NATO 51,4 Aderarea la organizaţia de securitate care include Rusia 7,7 Greu de răspuns 11,6


Pe de altă parte, odată cu aderarea Ucrainei la NATO, principalele consecinţe remarcate de cetăţenii ucraineni, în proporţie de peste 70 la sută, ar fi că aceasta va înrăutăţi relaţiile Ucrainei cu Rusia şi alte ţări CSI, iar cheltuielile pentru apărare vor creşte imediat (Tabelul 8). Printre motivele identificate de ucraineni pentru a susţine aderarea la NATO sunt că acest lucru va consolida securitatea Ucrainei şi va contribui la rezistenţa împotriva agresiunii ruse, iar cei care sunt împotriva aderării Ucrainei la NATO motivează prin ceea că se va adânci şi mai mult conflictul cu Rusia, iar Ucraina ar putea fi implicată în alte acţiuni militare ale NATO (Tabelul 9).

Tabelul 8:

CARE SUNT CONSECINŢELE ADERĂRII UCRAINEI LA NATO? Da Nu Greu de răspuns Aceasta va înrăutăţi relaţiile Ucrainei cu Rusia şi alte ţări CSI 70,5 12,2 17,3 Vor creşte cheltuielile pentru apărare 70,2 12,6 17,2 Va forţa soldaţii ucraineni să participe la operaţiuni militare în interesul Occidentului 65,1 15,7 19,2 Va contribui la reformarea sistemului naţional de securitate şi apărare 64,9 15,5 19,5 Acesta va promova dezvoltarea complexului industrial-de apărare al Ucrainei 62 17,5 20,5 Va oferi Ucrainei garanţii de securitate 59,3 23,6 17,2 Creşterea prestigiului internaţional al Ucrainei 55,7 25,1 19,2 Accelerarea integrării Ucrainei în UE 48,3 26,6 25,1 Va atrage investitori străini în ţară 46,4 21,9 31,7 Va promova dezvoltarea democraţiei în ţară, asigurând drepturile şi libertăţile cetăţenilor 42,9 30 27 Exacerbarea tensiunilor în societăţile ucrainene 41,3 34,9 23,8 Va duce la pierderea independenţei politice a Ucrainei 34,2 41,6 28 Va face din Ucraina o ţintă pentru terorişti 30,4 41,6 28 Va afecta capacităţile de apărare ale Ucrainei 20,6 53,6 25,8


Tabelul 9
:

DE CE CREDEŢI CĂ UCRAINA TREBUIE SĂ ADERE LA NATO? Procent Acest lucru va consolida securitatea Ucrainei 79,4 Va ajuta să reziste agresiunii ruse 63 Va întări şi moderniza armata ucraineană 37,6 Va fi pe drumul Ucrainei către UE 28,4 Ucraina va avea mai multă autoritate pe arena internaţională 17,8 Va contribui la dezvoltarea Ucrainei ca stat democratic 11,2 Va da un impuls dezvoltării întreprinderilor complexului militar-industrial 9,8 Acesta va promova dezvoltarea economiei ucrainene 9,3 Va ajuta la atragerea de investiţii şi împrumuturi din Occident 6,3 Susţin activitatea NATO 3,3 Altele 0,1 Greu de răspuns 0,7

Un aspect foarte important îl reprezintă faptul că ucrainenii (spre deosebire de cetăţenii Republicii Moldova) au perceput că aderarea la NATO contribuie semnificativ la aderarea la Uniunea Europeană, iar integrarea în UE (cel puţin în spaţiul estic) nu este posibilă fără acoperirea segmentului securitar, astfel se identifică o majoritate relativă a celor care realizează că integrarea în UE şi NATO trebuie să se realizeze în aceeaşi direcţie (Tabelul 10).

Tabelul 10:

  CU CARE DINTRE ACESTE DECLARAŢII SUNTEŢI DE ACORD? Integrarea în UE şi NATO – mişcare într-o singură direcţie: aderarea la NATO contribuie foarte mult la aderarea Ucrainei la UE 45,6 Integrarea UE şi aderarea la NATO - acestea sunt procese diferite şi nu există nicio legătură între ele 33,5 Greu de răspuns 20,9

De asemenea, majoritatea ucrainenilor consideră că Crimeea nu ar fi fost anexată de către Rusia, iar războiul din Donbas nu ar fi avut loc dacă Ucraina era ţară-membră NATO (Tabelul 11).

Tabelul 11:

Întrebări NU DA Greu de răspuns Dacă în 2014 Ucraina ar fi fost membru NATO, ar fi avut loc anexarea Crimeii de către Rusia? 57,2 14,6 28,2 Dacă în 2014 Ucraina ar fi fost membru NATO, ar fi început războiul în estul Ucrainei? 56,8 13,9 29,3

La capitolul ameninţărilor, ucrainenii disting Rusia şi agresiunea armată externă drept cele mai grave ameninţări de securitate, după care urmează separatismul şi terorismul (Tabelul 12).

Tabelul 12:

EXISTĂ O AMENINŢARE PENTRU UCRAINA DIN...? Da Nu Greu de răspuns Rusia 74,1 15,3 10,6 Agresiune armată externă 71,9 18 10,1 Separatismul în Ucraina 63,3 21,7 14,9 Terorismul internaţional 52,8 29,2 18 Creşterea extremismului în Ucraina 49,4 28,9 21,6 SUA 15,8 66,9 17,2 China 12,6 63 24,4 NATO 12,3 68,7 19,1 Uniunea Europeană 7,4 76,5 16,1


Un rezultat un pic surprinzător este cel legat de apărarea ţării: în cazul în care s-ar întâmpla un act de agresiune asupra statului ucrainean, atunci doar un sfert dintre cetăţeni ar fi gata să lupte cu armele în mână, iar alţi 30 la sută ar participa ca voluntari (Tabelul 13 şi Diagrama 6). Aproape jumătate dintre cetăţenii Ucrainei (47%) spune că nu ar lupta pentru Ucraina sau că e foarte greu să dea un răspuns în acest sens...

Tabelul 13:

Eşti gata să îţi aperi ţara? Răspuns Da, cu armele în mână 23,6 Da, participarea la mişcarea de voluntariat 29,3 Nu 33,8 Greu de răspuns 13,2

Diagrama 6:

Diagrama

NATO este văzută cu „ochi buni” de ucraineni, ca fiind organizaţia internaţională care oferă cel mai important sprijin ţării lor întru apărarea independenţei, suveranităţii şi teritoriilor sale (Tabelul 14), fiind un aliat important care oferă asistenţă Ucrainei în legătură cu antrenarea armatei şi promovarea reformelor apărării, precum şi furnizarea de echipamente şi arme militare (Tabelul 15 şi 16). Portretul reliefat de către ucraineni presupune că NATO este o alianţă de securitate cu un impact pozitiv asupra situaţiei politice de la nivel mondial (Tabelele 17 şi 18), iar conceptele cu care se asociază blocul nord-atlantic sunt securitate, pace, democraţie şi stabilitate (Tabelul 19).

Tabelul 14:

CARE ORGANIZAŢII INTERNAŢIONALE OFERĂ CEL MAI IMPORTANT SPRIJIN UCRAINEI ÎN PROTECŢIA INDEPENDENŢEI, SUVERANITATEI ŞI TERITORIULUI EI? Răspuns NATO 41,9 UE 40,2 OSCE 24,3 ONU 21,5 Consiliul Europei 18 Ţările din CSI 4,8 Alianţa de Securitate care include Rusia 3,2 Alţii 0,4 Niciuna dintre organizaţiile internaţionale 23,3 Greu de răspuns 13,5

Tabelul 15:

CE FEL ASISTENŢĂ PRACTICĂ OFERĂ NATO UCRAINEI? Răspuns Antrenarea armatei ucrainene şi promovarea reformelor apărării 49,1 Furnizarea de echipamente şi arme militare 39,5 Reabilitarea răniţilor şi a veteranilor 25,7 Modernizarea echipamentelor şi armelor militare 25,9 Eliminarea muniţiei învechite 10,8 Combaterea pandemiei de COVID-19 9 O alta 1,1 Nu se acordă asistenţă 17,3 Greu de răspuns 14,3

Tabelul 16:

PENTRU UCRAINA, NATO ESTE? Răspuns Aliat 47,7 Duşman 7,4 Niciun aliat, nici duşman 37,7 Greu de răspuns 7,3

Tabelul 17:

CE ESTE NATO ÎN PRIMUL RÂND? Răspuns Alianţa de securitate 47,8 Bloc militar agresiv 22,4 Organizaţia de menţinere a păcii 16,5 Greu de răspuns 13,4

Tabelul 18:

CARE ESTE IMPACTUL NATO ASUPRA SITUAŢIEI POLITICE DIN LUME? Răspuns Pozitiv 44,9 Negativ 18,7 Neutru 15,9 Fără efect 5,1 Greu de răspuns 15,4

Tabelul 19:

ÎN CE MĂSURĂ FIECARE DINTRE ACESTE CONCEPTE LE ASOCIAŢI CU NATO? Pe o scară de la 1 la 10 Securitate 6,6 Pace 6,3 Democraţie 5,9 Stabilitate 5,8 Bunăstare 5,3 Dominarea lumii 4,9 Război 4,5 Dictatură 3,8 Cruzime 3,8 Agresiune 3,7 Ameninţare 3,7

Atunci când vine vorba de ţări aliate Ucrainei, pe primele locuri se află SUA, Polonia, Lituania, Germania şi Canada, după care urmează Georgia, Marea Britanie şi Franţa, pentru ca la polul opus să se afle Ungaria, Armenia şi, în mod evident, Rusia. De remarcat este faptul că România nu se află printre răspunsurile propuse de realizatorii chestionarului la acest capitol (Tabelul 21).

Tabelul 21:

Care ţări pot fi considerate aliate ale Ucrainei în apărarea independenţei, suveraniţii şi integrităţii sale teritoriale? Răspuns SUA 44,1 Polonia 36,8 Lituania 34 Germania 31,6 Canada 30,4 Georgia 24,4 Marea Britanie 23,4 Franţa 21,6 Turcia 18 Belarus 12,7 Kazahstan 8,2 Azerbaidjan 7,8 Rusia 6 Armenia 4,8 Ungaria 4,7 Alţii 0,5 Ucraina nu are aliaţi strategici 19,4 Greu de răspuns 12

Într-un final, ucrainenii sunt conştienţi de faptul că NATO nu este atât de mult interesată de aderarea Ucrainei în organizaţie, astfel că 39 la sută susţin că doar parţial este interesată (Diagrama 7).

Diagrama 7:

Diagrama

Concluzii la cald

  • Adeziunea majoritară pro-NATO în Ucraina se naşte greu. Moştenirea sovietică şi cei 30 de ani petrecuţi „între două lumi” nu au generat adeziuni solide pro-atlantiste. (Cazul este similar cu cel din R. Moldova, unde pro-americanismul şi pro-atlantismul nu sunt atribute majoritare ale populaţiei.)  
  • Suntem în Ucraina într-o situaţie în care ţara a pierdut teritorii (Crimeea), iar o parte din teritoriu nu este controlat de Kiev. Abia în aceste condiţii o majoritate pro-NATO se naşte, dar nici aceasta nu este confirmată de toate sondajele de opinie de acolo. Să notăm, în treacăt, că cercetările sunt făcute doar în teritoriul Ucrainei controlat de Kiev, deci excluzând o bună parte de populaţie evident anti-NATO (Crimeea şi Donbas-ul controlat de separatişti).  
  • Chiar dacă astăzi în Ucraina se identifică o majoritate care susţine aderarea ţării la NATO, iar referendumul pe acest subiect ar putea trece, garanţia de includere în alianţa militară nimeni nu o poate garanta nimeni, nici măcar SUA, fiindcă, cu siguranţă, se va găsi măcar un membru NATO care se va opune acestei aderări (a se vedea şi situaţia Summitului de la Bucureşti din 2008, unde Ucraina şi Georgia nu au primit MAN-ul ca urmare a opoziţiei unor state din Occident, în special Germania şi Franţa). De altfel, astăzi, Ungaria şi-a anunţat deja opoziţia.  
  • Realist vorbind, ce îi mai rămâne Ucrainei, în afară de nişte speranţe deşarte legate de integrarea în NATO, este să-şi negocieze cât mai bine statutul de ţară non-aliată, iar celelalte părţi implicate să-i garanteze investiţii economice şi cooperare pe alte dimensiuni. Până la urmă, totul se contabilizează. 30 de ani de pendulare „şmecheră” şi iresponsabilă între Est şi Vest a elitelor de la Kiev – „viţelul deştept care suge de la două vaci” - se plătesc. Occidentul nu poate repara într-o zi ce a făcut URSS-ul în zeci de ani şi elitele „independente” vreme de 30 de ani după. Aviz Republicii Moldova.

*Cristina Melnic este cercetător asociat la Centrul de studii sino-ruse din cadrul ISPRI.

Mai multe - Opinii

Ultimele știri

adevarul de weekend jpeg anunt adevarul jpeg

Cele mai citite