Biden îi transmite lui Zelenski că aderarea la NATO este o decizie a poporului ucrainean. Bătălia pentru sondaje

Sursă foto: Obozrevatel

Ucraina a redevenit subiectul fierbinte de pe mapamond după comasarea trupelor ruseşti la graniţele sale pentru a doua oară în decurs de câteva luni, iar lumea occidentală se preocupă de dezescaladarea tensiunilor dintre Moscova şi Kiev. În acest sens a avut loc, marţi, un summit virtual între preşedintele american Joe Biden şi cel rus Vladimir Putin, care a durat 2 ore, iar cei doi şi-au exprimat îngrijorările legate de Ucraina.

Analiză realizată de Cristina Melnic*

Conform reacţiei de la Kremlin, Vladimir Putin consideră aderarea Ucrainei la NATO o „linie roşie” şi implicit o ameninţare iminentă asupra securităţii Federaţiei Ruse, iar pentru a se evita un conflict are nevoie de nişte garanţii, stabilite din punct de vedere legal, din partea occidentalilor care să excludă extinderea NATO. De partea cealaltă, reprezentantul lumii occidentale, Joe Biden, a avertizat Rusia în privinţa consecinţelor în cazul utilizării forţei armate împotriva Ucrainei, iar într-un final au convenit în folosirea căilor diplomatice şi directe de comunicare, în continuare, în încercarea de a rezona pe marginea problematicii ucrainene.

După consultarea cu aliaţii NATO, care a avut loc ulterior şedinţei video cu Putin şi pe parcursul zile de ieri, Joe Biden a vorbit cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski. În cele 1,5 ore petrecute la telefon, preşedintele american i-a transmis omologului său de la Kiev că aderarea la NATO depinde doar este de decizia poporului ucrainean şi a membrilor Alianţei, conform intervenţiei şefului Biroului Preşedintelui Ucrainei Andrei Ermak în cadrul unei emisiuni televizate.

Andrei Ermak, la postul TV 1+1

Aşadar, mingea este (şi) în curtea ucrainenilor, care încă au un conflict activ pe teritoriul lor, iar o parte a frontierei este incontrolabilă. Desigur că Donbasul a reprezentat o altă tematică fierbinte din cadrul discuţiilor purtate (dacă nu cea mai importantă!), dar despre acest aspect vom reveni într-un alt viitor articol.

Deocamdată ne axăm, la cald, pe atitudinea ucrainenilor faţă de aderarea la NATO.

Ce spun sondajele? Multe ne vorbesc despre o majoritate...

După cum am demonstrat anterior, există o dinamică pozitivă a opiniei publice ucrainene faţă de aderarea la NATO, deşi o majoritate clară nu era identificată de cele mai importante case de sondare de la Kiev. Între timp, pe marginea evenimentelor din ultimele luni, tendinţa s-a întărit, cel puţin în perspectiva unora dintre cercetările publicate. Centrul Razumkov (Tabelul 1 şi Diagrama 1) şi Rating Group (Tabelul 2 şi Diagrama 2) confirmă datele obţinute în cadrul chestionarelor realizate pe parcursul acestui an că peste 50 la sută dintre cetăţenii ucraineni susţin aderarea Ucrainei la NATO.

Tabelul 1: Rezultatele răspunsurilor la întrebarea: „Dacă aţi participa la referendumul privind aderarea Ucrainei la NATO, cum aţi vota?” din cadrul sondajelor realizate de Centrul Razumkov pe parcursul anilor 2015-2021.

Diagrama 1:

Tabelul 2: Rezultatele răspunsurilor la întrebarea: „Dacă s-ar organiza astăzi un referendum privind aderarea Ucrainei la NATO, cum aţi vota?” din cadrul chestionarului sondajelor realizate de Rating pe parcursul anilor 2014-2021.

Diagrama 2:

...dar nu toate!

Lucrurile nu sunt însă unanime. Cea de-a treia casă de sondare consultată, Kiev International Institute of Sociology (KIIS), confirmă trendul ascendent al deschiderii ucrainenilor pentru aderarea la NATO, însă nu identifică o majoritate evidentă pe marginea acestui subiect (Tabelul 3 şi Diagrama 3).

Tabelul 3: Rezultatele răspunsurilor la întrebarea: „Dacă s-ar ţine acum un referendum cu privire la aderarea la NATO. Care ar fi alegerea ta - să votezi pentru aderarea la această alianţă, împotriva aderării sau abţinerii - să nu participi la vot?” din cadrul chestionarului sondajelor realizate de KIIS pe parcursul anilor 2005-2021.

Diagrama 3:

Chiar dacă nu se impune o majoritate clară în rândul cetăţenilor ucraineni conform datelor KIIS, la un referendum pentru aderarea Ucrainei la NATO ar urma să participe marea majoritate dintre ucrainenii chestionaţi de Centrul Razumkov, astfel peste două treimi dintre cetăţeni se vor prezenta la vot, ceea ce relevă un interes ridicat al publicului în privinţa cursului strategic al ţării (Tabelul 4 şi Diagrama 4).

Tabelul 4: Rezultatele răspunsurilor la întrebarea: „Dacă un referendum privind aderarea Ucrainei la NATO s-ar face în următoarea perioadă, aţi participa la vot?” din cadrul sondajelor realizate de Centrul Razumkov pe parcursul anilor 2015-2021.

Diagrama 4:

De asemenea, după cum notează Centrul Razumkov în studiul său realizat în baza sondajului realizat pe acest subiect din aprilie 2021, se identifică o intenţie mai mare în rândul susţinătorilor aderării de a participa la referendum decât a oponenţilor, astfel că dintre cei care vor lua parte la referendum, 72,9 la sută vor vota în favoarea aderării, în comparaţie cu 21,2 la sută care se vor vota împotrivă şi cei 5,9 la sută care încă nu au decis (Diagrama 5).

Diagrama 5:

Ucraina rămâne încă sfâşiată între Est şi Vest

Cea mai semnificativă diferenţă confirmată de toate casele de sondare se identifică în distribuirea regională a rezultatelor, astfel că regiunile din vestul Ucrainei susţin aderarea la NATO într-o măsură mult mai mare decât locuitorii regiunilor din est şi sud, după cum se poate observa din imaginea alăturată.

Sursă foto: Rating Group

Dincolo de acea majoritate care susţine aderarea Ucrainei la NATO, sondajul Centrului Razumkov din aprilie 2021 relevă alte câteva rezultate interesante, astfel că majoritatea ucrainenilor (56%) sunt conştienţi că statutul de stat nealiat nu oferă nicio garanţie de securitate Ucrainei, iar în cazul unei agresiuni militare, aceştia sunt pe cont propriu (Tabelul 5). În aceeaşi ordine de idei, aproape trei sferturi dintre cetăţeni (74%) înţeleg faptul că, la momentul actual, Ucraina nu are nicio garanţie externă în privinţa păstrării independenţei, suveranităţii şi integrităţii sale teritoriale (Tabelul 6), iar cea mai optimă opţiune pentru aceştia ar fi aderarea la NATO (51%), în timp ce pentru dobândirea statului de ţară neutră ar opta aproximativ o treime dintre ucraineni (30%) (Tabelul 7).

Tabelul 5:

Tabelul 6:

Tabelul 7:

Pe de altă parte, odată cu aderarea Ucrainei la NATO, principalele consecinţe remarcate de cetăţenii ucraineni, în proporţie de peste 70 la sută, ar fi că aceasta va înrăutăţi relaţiile Ucrainei cu Rusia şi alte ţări CSI, iar cheltuielile pentru apărare vor creşte imediat (Tabelul 8). Printre motivele identificate de ucraineni pentru a susţine aderarea la NATO sunt că acest lucru va consolida securitatea Ucrainei şi va contribui la rezistenţa împotriva agresiunii ruse, iar cei care sunt împotriva aderării Ucrainei la NATO motivează prin ceea că se va adânci şi mai mult conflictul cu Rusia, iar Ucraina ar putea fi implicată în alte acţiuni militare ale NATO (Tabelul 9).

Tabelul 8:

Tabelul 9:

Un aspect foarte important îl reprezintă faptul că ucrainenii (spre deosebire de cetăţenii Republicii Moldova) au perceput că aderarea la NATO contribuie semnificativ la aderarea la Uniunea Europeană, iar integrarea în UE (cel puţin în spaţiul estic) nu este posibilă fără acoperirea segmentului securitar, astfel se identifică o majoritate relativă a celor care realizează că integrarea în UE şi NATO trebuie să se realizeze în aceeaşi direcţie (Tabelul 10).

Tabelul 10:

De asemenea, majoritatea ucrainenilor consideră că Crimeea nu ar fi fost anexată de către Rusia, iar războiul din Donbas nu ar fi avut loc dacă Ucraina era ţară-membră NATO (Tabelul 11).

Tabelul 11:

La capitolul ameninţărilor, ucrainenii disting Rusia şi agresiunea armată externă drept cele mai grave ameninţări de securitate, după care urmează separatismul şi terorismul (Tabelul 12).

Tabelul 12:

Un rezultat un pic surprinzător este cel legat de apărarea ţării: în cazul în care s-ar întâmpla un act de agresiune asupra statului ucrainean, atunci doar un sfert dintre cetăţeni ar fi gata să lupte cu armele în mână, iar alţi 30 la sută ar participa ca voluntari (Tabelul 13 şi Diagrama 6). Aproape jumătate dintre cetăţenii Ucrainei (47%) spune că nu ar lupta pentru Ucraina sau că e foarte greu să dea un răspuns în acest sens...

Tabelul 13:

Diagrama 6:

NATO este văzută cu „ochi buni” de ucraineni, ca fiind organizaţia internaţională care oferă cel mai important sprijin ţării lor întru apărarea independenţei, suveranităţii şi teritoriilor sale (Tabelul 14), fiind un aliat important care oferă asistenţă Ucrainei în legătură cu antrenarea armatei şi promovarea reformelor apărării, precum şi furnizarea de echipamente şi arme militare (Tabelul 15 şi 16). Portretul reliefat de către ucraineni presupune că NATO este o alianţă de securitate cu un impact pozitiv asupra situaţiei politice de la nivel mondial (Tabelele 17 şi 18), iar conceptele cu care se asociază blocul nord-atlantic sunt securitate, pace, democraţie şi stabilitate (Tabelul 19).

Tabelul 14:

Tabelul 15:

Tabelul 16:

Tabelul 17:

Tabelul 18:

Tabelul 19:

Atunci când vine vorba de ţări aliate Ucrainei, pe primele locuri se află SUA, Polonia, Lituania, Germania şi Canada, după care urmează Georgia, Marea Britanie şi Franţa, pentru ca la polul opus să se afle Ungaria, Armenia şi, în mod evident, Rusia. De remarcat este faptul că România nu se află printre răspunsurile propuse de realizatorii chestionarului la acest capitol (Tabelul 21).

Tabelul 21:

Într-un final, ucrainenii sunt conştienţi de faptul că NATO nu este atât de mult interesată de aderarea Ucrainei în organizaţie, astfel că 39 la sută susţin că doar parţial este interesată (Diagrama 7).

Diagrama 7:

Concluzii la cald

• Adeziunea majoritară pro-NATO în Ucraina se naşte greu. Moştenirea sovietică şi cei 30 de ani petrecuţi „între două lumi” nu au generat adeziuni solide pro-atlantiste. (Cazul este similar cu cel din R. Moldova, unde pro-americanismul şi pro-atlantismul nu sunt atribute majoritare ale populaţiei.)  
• Suntem în Ucraina într-o situaţie în care ţara a pierdut teritorii (Crimeea), iar o parte din teritoriu nu este controlat de Kiev. Abia în aceste condiţii o majoritate pro-NATO se naşte, dar nici aceasta nu este confirmată de toate sondajele de opinie de acolo. Să notăm, în treacăt, că cercetările sunt făcute doar în teritoriul Ucrainei controlat de Kiev, deci excluzând o bună parte de populaţie evident anti-NATO (Crimeea şi Donbas-ul controlat de separatişti).  
• Chiar dacă astăzi în Ucraina se identifică o majoritate care susţine aderarea ţării la NATO, iar referendumul pe acest subiect ar putea trece, garanţia de includere în alianţa militară nimeni nu o poate garanta nimeni, nici măcar SUA, fiindcă, cu siguranţă, se va găsi măcar un membru NATO care se va opune acestei aderări (a se vedea şi situaţia Summitului de la Bucureşti din 2008, unde Ucraina şi Georgia nu au primit MAN-ul ca urmare a opoziţiei unor state din Occident, în special Germania şi Franţa). De altfel, astăzi, Ungaria şi-a anunţat deja opoziţia.  
• Realist vorbind, ce îi mai rămâne Ucrainei, în afară de nişte speranţe deşarte legate de integrarea în NATO, este să-şi negocieze cât mai bine statutul de ţară non-aliată, iar celelalte părţi implicate să-i garanteze investiţii economice şi cooperare pe alte dimensiuni. Până la urmă, totul se contabilizează. 30 de ani de pendulare „şmecheră” şi iresponsabilă între Est şi Vest a elitelor de la Kiev – „viţelul deştept care suge de la două vaci” - se plătesc. Occidentul nu poate repara într-o zi ce a făcut URSS-ul în zeci de ani şi elitele „independente” vreme de 30 de ani după. Aviz Republicii Moldova.

*Cristina Melnic este cercetător asociat la Centrul de studii sino-ruse din cadrul ISPRI.