Barna sau Cioloş. Cine va fi preşedintele USR PLUS?

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
FOTO Arhivă
FOTO Arhivă

Spectacolul grotesc pe care liberalii l-au oferit electoratului în ultimele cinci luni s-a încheiat. Cu huiduieli, strigăte, urlete şi fluierături mai ceva ca la un deby desfăşurat pe un stadion plin cu ultraşi înfierbântaţi.

O competiţie internă extrem de dură, în urma căreia liberalii au ieşit mai divizaţi ca niciodată, partidul fiind acum în pragul unei iminente scindări. O „performanţă” pe care au reuşit să o atingă într-un interval de timp foarte scurt de la momentul în care PNL a preluat guvernarea ţării.

Acum este rândul celor de la USR PLUS să îşi aleagă liderul care va gestiona partidul cel puţin până la alegerile din anul 2024. Într-o atmosferă ceva mai discretă – până la votul din 23 septembrie pluseriştii au reuşit să managerieze mult mai bine din punct de vedere al imaginii tensiunile care sunt inerente unei competiţii interne – Dacian Cioloş a reuşit să se impună în primul tur în faţa lui Dan Barna cu 15.111 de voturi faţă de 14.404 voturi.

În turul al doilea, însă, atmosfera s-a încins ceva mai mult, iar Barna a pornit ofensiva împotriva contracandidatului său, spunând despre acesta că este „omul sistemului”. „Dan m-a definit azi 'om al sistemului'. O etichetă pe care mi-au pus-o pesediştii, peneliştii sau oficii de propagandă ale lor de-a lungul timpului” – a scris Cioloş într-un mesaj trimis pe un grup intern al USR PLUS.

Indiferent de etichetările sau de atacurile la care vor recurge cei doi lideri în încercarea de a obţine cel mai mare număr de voturi, alegătorii USR PLUS ar trebui să ţină cont de următoarele coordonate atunci când vor decide pe mâna cui vor da partidul:

1) Capacitatea de a reconstrui imaginea partidului. Decizia de a intra la guvernare alături de liberali, precum şi întregul balamuc guvernamental pe care l-a provocat decizia lui Florin Cîţu de a-l remania pe ministrul Justiţiei, a afectat grav imaginea partidului. În toate sondajele de opinie USR PLUS este pe un trend descendent în opţiunile de vot ale electoratului, în unele măsurători fiind devansat chiar şi de Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR). 

Cu excepţia lui Cătălin Drulă, care a reuşit să îşi construiască o imagine media favorabilă, reuşind astfel să pună şi partidul într-o lumină bună (acesta are, totuşi, şi o bilă neagă primită pentru episodul Vizante – CFR Călători), restul miniştrilor USR PLUS au provocat mai degrabă probleme partidului atât prin prestaţia publică, cât şi prin lipsa performanţelor guvernamentale, fapt care a contribuit, de asemenea, la erodarea partidului.

În acest context, reconstrucţia imaginii USR PLUS în ochii electoratului trebuie să fie principala prioritate a noului lider al partidului. De asemenea, un alt obiectiv pe care Cioloş sau Barna ar trebui să-l vizeze în perspectiva anului electoral 2024 ar trebui să fie transformarea USR PLUS dintr-un partid de nişă într-un partid cu aderenţă la categorii mai largi de electorat. Or, membrii USR PLUS trebuie să-l aleagă drept lider al partidului pe cel care are cea mai favorabilitate în rândul a diferite categorii electorale.

2) Capacitatea de a „pescui” electoratul dezamăgit de PNL. Prestaţia dezastruoasă a liberalilor la guvernare, precum şi valul de ură care se conturează pas cu pas la adresa preşedintelui Klaus Iohannis, va îndepărta o mare parte din actualul electorat al PNL. O oportunitate de care USR PLUS ar putea să profite pentru consolidarea propriului electorat.

Deşi Dacian Cioloş are un profil mai apropiat de cel al electoratului PNL, acesta poartă în continuare „povara” parlamentarelor din anul 2016, când a refuzat să facă campanie alături de liberali, fiind considerat de către aceştia unul dintre principalii vinovaţi pentru eşecul înregistrat la aceste alegeri. Dan Barna, pe de altă parte, este perceput de electoratul liberal ca fiind un „taliban” progresist, fapt care îl face indezirabil în rândul liberalilor mai conservatori.

3) Capacitatea de a-şi construi un profil de prezidenţiabil. Startul pentru alegerile prezidenţiale care vor avea loc în anul 2024 s-a dat deja în toate partidele. Dacă PSD testează în sondaje mai multe nume de posibili prezidenţiabili, la liberali Alina Gorghiu îşi construieşte deja un profil de „progresistă” pentru a ataca prezidenţialele – a se vedea funcţia de vicepreşedinte pentru drepturile omului, protecţia minorităţilor etnice, religioase şi a grupurilor vulnerabile de orice natură, pe care o deţine după alegerile din data de 25 septembrie.

În ceea ce-i priveşte pe liderii USR PLUS, Dacian Cioloş are dezavantajul faptului că a ocupat doar funcţii în care a fost numit, s-a eschivat de o candidatură la parlamentarele din 2016, însă nu a avut nicio reţinere să profite de  de valul pe care se afla USR la europarlamentarele din 2019 pentru a fi propulsat în Parlamentul European, deşi era liderul PLUS. Are însă avantajul experienţei politice dobândite în cercurile rafinate de la Bruxelles, iar fotografia alături de Emmanuel Macron a fost o lovitură de imagine bine planificată, care a ţintit direct electoratul lui Klaus Iohannis. 

Dan Barna, în schimb, deşi este mai puţină experienţă politică şi are o apetenţă destul de mare pentru gafe, are deja în portofoliu experienţa candidaturii de la alegerile prezidenţiale  din anul 2019. Totuşi, în lupta pentru accederea în turul doi Barna nu a reuşit să depăşească un candidat extrem de slab ca Viorica Dăncilă şi să-şi construiască un profilul de principală alternativă la Klaus Iohannis.

*

La acest congres pluseriştii nu îşi vor alege doar liderul, ci vor decide şi dacă USR PLUS va face în 2024 un salt în liga partidelor de calibru sau va rămâne doar la statutul de partid balama. Alegerea le aparţine!

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite