ANALIZĂ Comisia Europeană: Anatomia dezastrului economiei româneşti
0
În momentul în care citiţi aceste rânduri, la Bruxelles este prezentată poziţia Comisiei Europene privind Programul de Convergenţă a României pentru acest an, analiză ce va fi înaintată Consiliului pentru aprobare şi adoptare.
Este o analiză extraordinar de bine argumentată, dar şi absolut dramatică, deosebit de nemiloasă şi dură, dar foarte corectă, a stadiului real în care se află economia României, al nivelului său de vulnerabilitate mărită în aproape toate sectoarele vieţii economice şi sociale.
Comunicarea Comisei Europene este semnată de coordonatorul pe domeniu, vicepreşedintele Valdis Dombrovskis, alături de comisarii specializaţi pe economic şi social, doamna Marianne Thyssen şi domnul Pierre Moscovici. Cu siguranţă, peste foarte puţin timp, vom ataşa acestui material şi textul în variantă oficială. Îl veţi citi şi veţi observa uşor distanţa enormă între viziunea triumfalistă - de dintotdeauna, de acum şi de acum înainte - a guvernanţilor noştri, cei pentru care, în ciuda realităţilor evidente, "economia duduie", suntem campionii europeni ai creşterii economice şi ceea ce spun experţii europeni.
Iată de ce, chiar dacă citez in extenso – selectez doar câteva dintre observaţiile relevante conţinute în textul Comisiei Europene.
(...) Pe 26 februarie 2015, Comisia a publicat Raportul de ţară privind România. Au fost analizate progresele înregistrate de România în raport cu recomandările specifice de ţară adoptate pe 8 iulie 2014....Analiza Comisiei a condus la concluzia că România se confruntă cu dezechilibre macroeconomice care necesitau acţiuni politice şi monitorizare....
(...) Pe 30 aprilie 2015, România a prezentat Programul său naţional de reforme şi Programul de Convergenţă pentru 2015, programe care au fost supuse analizei împreună pentru a lua în considerare conexiunile dintre ele.
(...) Pe 22 octombrie 2013, Consiliul a adoptat Decizia 2013/531/EU în care se angaja să ofere asistenţă financiară pe termen mediu până la un prag de 2 miliarde Euro, pe perioada până în septembrie 2015. Asistenţa era condiţionată de implementarea unei politici economice cuprinzătoare....Actualmente, România se află în zona de prevenţia a Pactului de Stabilitate şi Creştere. În programul său de Convergenţă, România a solicitat o modificare cu 0,5% de la ţinta prevăzută pentru realizarea obiectivului pe termen mediudin cauza reformelor structurale planificate. Deoarece Programul nu oferă suficiente informaţii detaliate asupra reformelor structurale planificate, Consiliul nu este în poziţia de a analiza plauzibilitatea acestora. România a mai cerut şi aplicarea clauzei privind reforma pensiilor. Eligibilitatea acestei reforme depinde de confirmarea dată de EUROSTAT. Pe baza previziunilor de primăvară ale Comisiei, proiecţia actuală de deficit structural de 3,4% din GDP în 2016 nu va putea asigura o amrjă suficientă de siguranţă în raport cu valoarea de referinţă de 3% din GDP prevăzută în Tratat. Iată de ce, opinia Consiliului este că România nu îndeplineşte cerinţele pentru a beneficia de o modificare temporară în 2016.
(...) Pe baza analizei Programului de Convergenţă şi ţinând cont de previziunile Comisiei din primâvara acestui an, Consiliul este de părere că există riscul ca România să nu se conformeze prevederilor Pactului de Stabilitate şi de Creştere.
(...) Cadrul fiscal românesc este corect în general, dar nu este suficient pus în aplicare. Tendinţele demografice pe termen mediu şi lung precum şi nivelul scăzut de dezvoltareal pieţei muncii poate pune în primejdie sustenabilitatea pe termen lung a sistemului de pensii. Reforma pensiilor lansată în 2010 a adus ceva îmbunătăţiri, dar legea care egalizează vârsta obligatorie de pensionare pentru bărbaţi şi femei până în 2035 (propusă de Guvern în decembrie 2013) nu a fost încă adoptată de camera Deputaţilor.
(...) Recentele reduceri în ce priveşte contribuţiile sociale plătite de angajatori a redus nivelul taxei privind munca, dar fără o ţintă precisă....taxele pe veniturile mici rămân mari (40%) în comparaţie cu alte 'ări europene. Frauda fiscală şi evitarea plăţii impozitelor râmân o problemă majoră şi afectează nivelul de colectare a taxelor. Au fost făcuţi primii paşi în ceea ce este o reorganizare în curs a administraţiei fiscale româneşti...
(...) Cu câteva îmbunătăţiri înregistrate în 2014, nivelul de ocupare şi activitate continuă să fie scăzut mai ales în cazul femeilor, tinerilor, muncitorilor în vârstă şi populaţiei Roma. Au fost revizuite politicile în domeniu dar participarea reală şi finanţarea pentru măsuri în favoarea pieţei active a muncii rămân la un nivel scăzut, mai ales pentru trainingul vocaţional...a sprijinului în favoarea mobilităţii şi a măsurilor în favoarea celor care sunt de mult timp fără slujbă. România a făcut nişte paşi în direcţia rezolvării şomajului tinerilor, mai ales prin Garanţia pentru Tineri, dar există întârzieri în implementare. Nu există progrese în ce priveşte impunerea unor prevederi transparente în ce priveşte problema salariului minim.
(...) România se confruntă cu mai multe probleme în domeniul educaţiei: nivelul de abandon şcolar rămâne mult peste media din UE; accesul şi accesibilitatea la educaţia primară este limitată mai ales în zonele rurale şi în cazul comunităţii Roma; participarea la învăţământul permanent este cu mult sub media UE; calitatea şi relevanţa pe piaţa muncii a persoanelor cu pregătire superioară este inadecvată...
(...) Sistemul de sănătate din România este caracterizat de rezultate modeste în domeniul tratamentelor, de un nivel redus al nivelului de accesibilitate din punct de vedere financiar şi geografic, cu o finanţare scăzută şi o folosire ineficientă a resurselor. ...sistemul are de suferit din cauza unei reţele spitaliceşti deosebit de ineficiente...şi datorită banilor foarte puţini alocaţi direct îngrijirii primare. În plus, folosirea pe scară largă a "plăţilor informale" în sistemul public de sănătate reduce şi mai mult nivelul de accesibilitate, eficacitatea şi calitatea sistemului....Ministerul Sănătăţii şi Casa Naţională de Asigurări de sănătate iau în considerare măsuri pentru îmbunătăţirea situaţiei actuale.
(...) Reducerea sărăcii şi excluziunii sociale rămâne o problemă majoră în România. Cu toate că în descreştere, procentajul persoanelor confruntate cu riscul de sărăcie şi excluziune socială rămâne unul ridicat, 40% în 2013, cu mult peste media europeană. Apare ca fiind limitată eficienţa transferurilor sociale (cu excepţia pensiilor) în reducerea sărăciei şi este deosebit de scăzut în cazul copiilor. Transferurile sociale nu sunt legate în mod adecvat de măsurile de activare. Implementarea reformei din 2011 privind reforma asistenţei sociale este încă întârziată faţă de programul propus. Adoptarea strategiei privind incluziunea socială şi combaterea sărăciei precum şi acţiunile asociate acestora a fost decalată. Progrese limitate sunt înregistrate în introducerea venitului minim de inserţie socială, cel care ar simplifica asistenţa socială prin combinarea celor trei transferuri sociale existente....au fost luate puţine măsuri pentru integrarea populaţiei Roma. Cu toate acestea, cu oarece întârziere, în ianuarie 2015, a fost adoptată o strategie modificată privind integrarea socială a romilor, dar implementarea acesteia este întârziată faţă de programul prezentat.
(...) Capacitatea administrativă a României este scăzută, fragmentată şi caracterizată de o neclară delegare de responsabilităţi...Cauza centrală a acestei slăbiciuni structurale a fost identificată şi a fost adoptată o strategie în octombrie 2014 pentru a face faţă provocărilor existente la nivelul adminstraţiei publice şi în prioritizarea politică şi în coordonare, împrună cu un plan de acţiune.
pentru implementarea acesteia în perioada 2014-2020. Cu toate acestea, implementarea a fost considerabil întârziată. Neregulile în procedurile de achiziţii publice au dus la întârzieri semnificative în implementarea programelor finanţate prin fonduri europene. Au avut un impact negativ la nivelul mediului de faceri şi au ţinut în loc procesul de care este atât de multă nevoie, cel al investiţiilor în infrastructură.
(...) Au fost făcute unele progrese în creşterea independenţei, calităţii şi eficienţei sistemului judiciar, prin combaterea corupţiei la toate nivelurile şi asigurând implementarea deciziilor judecătoreşti. Cu toate acestea, implementarea acestor decizii este la un nivel scăzut în multe cazuri şi progrese limitae au fist înregistrate în prevenirea şi lupta împotriva micii corupţii. Aceste zone politice importante vor fi analizate în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare.
(...) Companiile din sectorul public suferă din cauza unei productivităţi sub standarde, contribuind la lipsa de lichidităţi în economie, plasând o povară reală în bugetul guvernului ... reprezentând 50% din totalul arieratelor fiscale din totalul companiilor existente în România. ....
Cine şi ce are de răspuns? Nu este o întrebare retorică deoarece această analiză este considerată drept reper esenţial de toate diviziile de analiză prospectivă ale marilor companii care doresc să-şi pregătească strategii corecte de implantare într-o ţară anume. Sau să identifice motive pentru a se retrage. Sau de a amâna deciziile respective. Sau pentru a privi în altă parte.
COUNCIL RECOMMENDATION on the 2015 National Reform Programme of Romania
Se încarcă comentariile...
