Agenţia de rating Fitch avertizează România. Ministrul Florin Cîţu vede vinovaţii peste gard

Ceea ce ne aşteptam se întâmplă. Agenţiile internaţionale de rating încep să pună la colţ România, pentru că nici actualul guvern nu pune punct dezmăţului bugetar, iar deficitele o iau razna şi din cauza crizei prin care trecem. În loc să vadă greşelile din propria ogradă, ministrul Cîţu vede vinovaţii în altă parte. În parlament, la opoziţie, oriunde numai în ministerul său nu.   .

Dacă preşedintele Iohannis l-a avertizat să reevalueze  cheltuielile bugetare, premierul Orban se face că plouă. Să nu piardă voturi la viitoarele alegeri. Nu-şi dă seama că ar putea să  piardă mult mai multe voturi din acest joc al indiferenţei. Oricum, ministrul Cîţu nu ţine cont nici de ce spune preşedintele, nici de ce spune Orban. Episodul cu şomajul tehnic la bugetari este relevant. N-a vrut ministrul Cîţu, nu se aplică!

Ce spune agenţia Fitch

Agenţia de evaluare financiară Fitch a anunţat că a înrăutăţit de la „stabilă” la „negativă” perspectiva asupra ratingului de credit al statului român şi a reconfirmat totodată calificativul „BBB-” aferent datoriei guvernamentale româneşti pe termen lung în valută, fapt care menţine obligaţiunile de stat ale României în categoria celor recomandate pentru investiţii. Calificativul BBB- este cel imediat superior categoriei „junk” (gunoi).  Fitch estimează un deficit bugetar de până la 8% din PIB în 2020, peste prognoza oficială a Guvernului, de 6,7%, pe care a fost construită recenta rectificare bugetară.

Ce spune ministrul Cîţu

Ministrul Cîţu vede doar partea plină a paharului, menţinerea calificativului „BBB-”, iar pentru trecerea perspectivei ratingului de credit de la „stabilă” la „negativa”, vinovaţi sunt alţii. Parlamentarii şi opoziţia.

Ministrul Cîţu: "înrăutăţirea perspectivei este un avertisment clar dat de agenţia de rating populiştilor din Parlament".

Dl Cîţu se preface că nu înţelege şi aruncă vină acolo unde nu este. Populismul din parlament trebuie să treacă prin filtrul preşedinţiei şi al guvernului. Legea dublării dublării alocaţiilor poate fi amânată de către guvern prin OUG,  până când se poate aplica. Mai grav, nici de mărirea pensiilor cu 40% de la 1 septembrie guvernul nu spune nimic. Ca să nu supere pe cei 5,2 milioane de alegători  pensionari. Acest termen poate fi şi el prorogat de către guvern pentru un context mai favorabil. Guvernul voia  să anunţe amânarea acestei măsuri după alegerile anticipate. Care  n-au mai fost  să fie!

Mai spune dl Cîţu: „ Este uşor să faci un deficit mare pe hârtie dar problemele pot apărea la finanţare dacă deficitul este crescut fară să se prezinte sursele de finanţare”. Exact! Aici are dreptate. Este situaţia în care se află el. A propus la rectificarea bugetară un deficit de 6,7%, agenţia Fitch spune că va fi, de fapt, 8%. Iar împrumuturi pentru finanţarea acestui deficit imens sunt posibile doar în visele exotice ale ministrului Florin Cîţu. A uitat ministrul ce s-a întâmplat în 2010. România risca atunci să intre în incapacitate de plată, fără măsura dură a tăierilor  salariilor  bugetare cu 25%. Nu-i doresc dlui Cîţu să ajungă nu numai să nu poată plăti pensii şi salarii, dar să fie obligat să  taie salariile bugetare cu 30-50%!

Ce ne spune dl Cîţu despre rectificarea bugetară: „ În această rectificare bugetară nu s-a tăiat de nicăieri. Acele ministere care au considerat că pot să ajute bugetul cu economii în această perioadă au luat această decizie şi au transmis către Ministerul Finanţelor reducerea unor cheltuieli neesenţiale. Sumele sunt foarte mici, de aceea nici nu au fost incluse. Sunt câteva sute de mii de la un minister, patru milioane la Administraţia prezidenţială, de exemplu. Dar în rest sumele sunt foarte mici.

Iar unele ministere au primit si bani in plus! Nu este aceasta o rectificare pozitivă?

Declaraţia aceasta va rămâne în istoria finanţelor publice din România. Veniturile scad cu 20 miliarde de lei, cheltuielile cresc cu 12 miliarde lei, dar ministrul Cîţu nu simte nevoia să taie de undeva. Câteva mizilicuri acolo, unde s-au simţit miniştrii să mai reducă! Cum se închide bugetul atunci? Cu un deficit de 6,7%, în cel mai bun caz. Dar veniturile se vor prăbuşi mult peste ce-şi închipuie ministrul Cîţu, iar cheltuielile vor creşte mult peste previziuni. Deficitul  va ajunge la 8%, sau 10% cum prognozează alţi economişti.  De unde bani atunci? Din împrumuturi, dacă le vom mai obţine.

Rata datoriei a crescut brusc la aproape 45% din PIB în 2020, de la 35,2% în 2019. Deşi aceasta ar fi în continuare sub mediana proiectată de 50%, acest nivel ar fi cel mai mare din 1995 încoace. Creditorii ştiu foarte bine acest lucru. Ştiu şi gradul scăzut de colectare la bugetul de stat al taxelor şi impozitelor în România. Deci capacitatea scăzută a României de a returna împrumuturile. Toată lumea are nevoie de bani în această perioadă de criza provocată de pandemie, şi la orizont se vede o altă criză, mai cumplită, criza economiei mondiale.

În opinia mea proiecţiile ministrului Cîţu sunt supra optimiste. Trăieşte pe altă planetă. Wishful thinking. În loc să reducă drastic cheltuielile bugetare, care nu produc valoare adăugată, şi nu contribuie la progresul economic al ţării, ministrul Cîţu se bazează doar pe împrumuturi. Care în contextul actual sunt total nesigure, şi care trebuie şi returnate. 

Mirarea mea este ca premierul Orban nu vede toate aceste lucruri, şi riscă să se trezească ca Băsescu-Boc în 2010, cu România în incapacitate de plată. Să-l vedem atunci pe unde scoate cămaşa! Remanierea ministrului Cîţu este o soluţie, cu condiţia să nu vină prea târziu!