Articole scrise de Costin Popa

Un volum impresionant, florilegiu de studii și interviuri ce tratează orizontul glorios ai primilor 150 de ani de existență ai Filarmonicii din București.

Parcă așa cum arată 2024, n-a mai fost nicicând în ultima vreme.

La 105 ani de la semnarea actului constitutiv al prim-înființatei instituții lirice a țării, cea clujeană, managementul ONRC-N a inaugurat stagiunea 2024 - 2025 cu o nouă producție a operei „Bărbierul din Sevilla” de Rossini.

Un eveniment desfășurat pe parcursul a 28 de zile, în București și în țară, sub conducerea artistică a dirijorului Cristian Măcelaru, director și al Festivalului George Enescu, proeminentă personalitate a baghetelor contemporane care deține funcții importante de management pe întregul mapamond.

Două opere comice, două minunate realizări scenice au completat afișul festivalier al anului 2024, „L'equivoco stravagante” și nemuritorul „Il barbiere di Siviglia” (titluri în original).

Gioachino Rossini a fost un mare precursor, un important inspirator al epocilor creatoare operistice care i-au urmat în întreg secolul al XIX-lea, după ce el însuși a moștenit și a îmbogățit barocul și belcantoul veacurilor XVII și XVIII.

Tradițional, două săptămâni din preajma sărbătorii Sfintei Maria sunt dedicate în orașul natal al compozitorului „Bărbierului din Sevilla” unui important eveniment anual, Rossini Opera Festival, aflat sub înaltul patronaj al Președintelui Republicii italiene.

Nu merg des la Operetă. Ba chiar destul de rar. Fără un motiv anume.

A fost un omagiu în Anul mondial Puccini, la centenarul stingerii din viață a compozitorului și o bucurie pentru publicul din Iași care trebuia să meargă în alte orașe ale țării dacă voia să vadă ultimul opus al maestrului de la Torre del Lago sau să se limiteze la imagini home-video.

La sfârșitul stagiunii. Cam la zece zile unul de altul. Singspiel-ul „Der Schauspieldirektor” care în creația maestrului de la Salzburg a precedat marea trilogie „Le nozze di Figaro”, „Don Giovanni”, „Così fan tutte” și opera seria „La clemenza di Tito”.

Cum notam în prima cronică despre recentul Festival de Operă de la București consacrat în acest an comemorării Centenarului Giacomo Puccini, s-a lansat la Opera Națională o nouă apariție editorială, „Hariclea Darclée. Diva muzicii lirice care a fermecat artiștii și publicul”.

S-a încheiat duminică. O ediție bogată ca și anterioarele două, o idee binevenită care sper să dureze cât mai mult, să se diversifice, să se consolideze. Interesele sunt multe.

A venit rândul Operei Naționale București să ofere publicului o producție pucciniană. A ales-o pe cea mai veche disponibilă, „Madame Butterfly”, montare istorică datorată marelui regizor Jean Rânzescu, singura dintre legendarele sale creații care mai funcționează pe afișul curent.

Era firesc ca Ediția 2024, a treia, să fie dedicată compozitorului de la a cărui trecere în eternitate se împlinește, în noiembrie, centenarul.

Prin cele două CD-uri ale „Integralei compozițiilor pentru pian solo” de Dinu Lipatti, Viniciu Moroianu a scris istorie.

Gala Puccini s-a recunoscut rapid drept o gală a excelenței grație capetelor de afiș, soprana Cellia Costea, tenorul Florin Guzgă, Corul de cameră Preludiu – Voicu Enăchescu, Camerata Regală dirijată de italianul Tito Ceccherini.

Antetul afișului cu recenta premieră a Operei Naționale Române din municipiul de pe Someș este bogat și include, în afară de teatrul găzduitor, Ambasada Italiei, Institutul Italian de Cultură din București, Artexim și Ministerul Culturii.

Îmi amintesc. Acum 13 ani, în 2011, asistam la o minunată producție a Universității Naționale de Muzică București (UNMB) cu opera „Alcina”, semnată de regizoarea Anda Tăbăcaru-Hogea, având în distribuție studenți și masteranzi merituoși.

Aniversările sopranei Eugenia Moldoveanu și baritonului Vasile Martinoiu au avut loc la Opera Națională București

Renumitul bariton s-a stins de puțină vreme și Opera Națională București s-a gândit să-i omagieze memoria, certificându-i astfel valoarea artei care a impresionat scenele mari mondiale și românești.

A fost o ediție națională cu record de participare, la care s-au înscris nu mai puțin de 107 concurenți provenind de la instituțiile de învățământ superior din București, Cluj-Napoca, Iași, Oradea, Timișoara, Brașov sau cu studii private, tineri cu vârste cuprinse între 18 și 28 de ani.

Câteva punctări urmare unor recente manifestări muzicale bucureștene.

Marea mezzosoprană Elena Cernei (1 martie 1924 – 27 noiembrie 2000) este numele ilustru căreia prima noastră scenă lirică i-a comemorat centenarul nașterii printr-un spectacol cu „Carmen” de Bizet, rol iconic pentru cariera artistei.

Studioul Experimental în Artele Spectacolului Muzical Ludovic Spiess ființează de multă vreme pe lângă prima scenă lirică națională, fix de 18 ani dar, după un început promițător, activitatea a stagnat, găsind o renaștere în ultimele sezoane.

Deși centenarul trecerii în neființă a marelui compozitor italian se împlinește calendaristic spre sfârșitul anului, lumea lirică și concertistică de pe întregul mapamond a început manifestările comemorative încă de pe acum.

Elena Moșuc este una dintre importantele noastre soprane.

Este cunoscut și apreciat de 29 de ani, de când bursa a fost acordată pentriu prima dată din fonduri proprii de soprana și profesoara Georgeta Stoleriu de la Universitatea Națională de Muzică din București (UNMB), către o studentă sau un student la canto aparținând unei alte clase de învățământ.

Uniunea Criticilor, Redactorilor și Realizatorilor Muzicali (UCRRM) a organizat în 14 ianuarie 2024 festivitatea de decernare a premiilor MUSICRIT pentru anul 2023, printr-o gală fastuoasă desfășurată sub cupola majestică a Ateneului Român.

Din 2016 există pe malul Mării Egee (Golful Faliro), nu departe de inima capitalei Greciei, Centrul Cultural al Fundației Stavros Niarchos, o modernă construcție monumentală din metal și sticlă care găzduiește Biblioteca Națională a Greciei și Opera Națională Greacă.

Un nou „Oedipe” enescian pe scena Operei Naționale București a fost produs numai ca avanpremieră, urmând ca premiera să aibă loc pe 15 ianuarie 2024.

Ramură importantă a publicisticii, având veche tradiție în România, critica muzicală și-a adus întotdeauna aportul în formarea și desăvârșirea muzicienilor, tineri sau avansați în cariere.

Stagiunea 2023-2024 a faimoasei scene lirice italiene și mondiale s-a deschis de Sfântul Ambrozie, ocrotitorul spiritual al marelui oraș din Lombardia, conform unei tradiții existente din 1951.

fără imagine Se cântă rar, nu numai în București. Așa încât recenta inițiativă a Orchestrei Naționale și Corului Academic Radio a fost meritorie, oferindu-i bagheta dirijorului libanez Toufic Maatouk, o mai veche cunoștință a publicului nostru.