Articole scrise de Costin Popa

Din nou, o seară la Staatsoper Unter den Linden, dar cu „Romeo și Julieta” de Gounod. Distribuția îmi era cunoscută numai prin două nume.

Este cea de-a șaptea stagiune în care Ștefan Pop apare în spectacolele celebrei scene, care acum este parte a Royal Ballet and Opera, noua denumire a instituției londoneze.

La Opera de Stat de pe bulevardul Unter den Linden, stagiunea curentă a programat o serie de spectacole cu „Trubadurul” de Verdi, o producție semnată de regizorul Philipp Stölzl și datată 2013, premiera având loc la Schiller Theater, sediul Staatsoper aflându-se în renovare la acea vreme.

Se știe, după Marea Unire, primul teatru liric instituționalizat în România a fost cel clujean, la 18 septembrie 1919, întâiul spectacol, „Aida” de Giuseppe Verdi, având loc în 25 mai 1920.

Era firesc ca geniul lui Caragiale să atragă magnetic compozitorii noștri.

Cum ne-a obișnuit conducerea Filarmonicii bucureștene în ultima vreme, adică de trei ani, stagiunea de abonament se desfășoară atractiv din punct de vedere al programărilor și interpreților.

După excelentul concert cu „Matthäus-Passion” de Bach propus de Filarmonica George Enescu, prima instituție simfonică națională a propus în cadrul evenimentelor pre-pascale și un program Vivaldi-Pergolesi.

După mai bine de 15 ani, în montarea aceluiași KERO®, regizorul maghiar Miklós Gábor Kerényi, care a asigurat mizanscena și adaptarea versiunii originale franceze traduse în limba română de Ernest Fazekas.

Este o comandă făcută de prima scenă lirică a țării către compozitorul israelian Gil Shohat, care a pus în pagini muzicale piesa omonimă de teatru a dramaturgului conațional Motti Lerner.

Unul dintre cele mai celebre auditoriumuri de concerte din lume este fără îndoială Sala Mare (inaugurată în 1870) de la Musikverein (numele este într-atât de legendar încât nu l-am văzut niciodată tradus „Asociația Muzicii”) și aparține Societății Prietenilor Muzicii din Viena (fondată în 1812).

Inițial, în recentul spectacol cu opera lui Camille Saint-Saëns fusese programată pentru rolul Dalila o vedetă ce cântă în teatre de anvergură mondială, mezzosoprana Clémentine Margaine.

De peste o jumătate de secol, de când a apărut în spectacolul liric, conceptul de „Regietheater” a stârnit multe controverse. Care continuă să se adâncească. Nevoia de modernizare se simțea, dar a produs exagerări și derapaje.

Aproape simultane, în februarie – martie pe scene diferite, la renumitele Musik Theater an der Wien și Staatsoper. Cu distribuții remarcabile, alcătuite din artiști cu glasuri la modă aparținând în mare parte generației tinere sau medii, așadar în condiții de prospețime vocală.

Stagiunea actuală a primei scene lirice naționale a început cu o îmbogățire a programărilor de operă, față de cea (cele) dinainte.

În compania Orchestrei Naționale Radio, a Corului Academic Radio aflate sub conducerea italianului David Crescenzi, soprana Adela Zaharia, câștigătoare în 2017 a Premiului I la marele concurs Operalia-Plácido Domingo, a susținut chiar de Ziua Îndrăgostiților o Gală de operă.

În acest februarie este șansa publicului să aplaude prezențele pe scenele bucureștene a trei importanți cântăreți români, singurii compatrioți câștigători de Premii I la marele concurs Operalia – Plácido Domingo.

O veche tradiție pare a se relua la Sala Radio. Aceea a operelor în concert, îndeosebi din repertoriul care nu figurează pe afișele Operei din Splai.

Nu e o glumă. Unul dintre cei mai importanți tenori ai lumii lirice actuale, tânăr, valoros, în plină formă de cânt a poposit la Pitești în finalul lunii ianuarie.

„Singura gală ce recompensează excelența din toate ariile muzicii clasice în România” stă scris în deschiderea elegantului program de sală al evenimentului care a avut loc în 14 ianuarie, dată tradițională ce prefațează Ziua Culturii Naționale.

„La bonne chanson” este genericul unui CD recent apărut sub sigla Casa Radio, cu conținut de muzică franceză, Fauré și Rave.

După „Window to Schumann”, vă prezint în continuare „Window to Puccini” și „Window to Freedom”, celelalte CD-uri din noul ciclu de piese vocale înregistrate de Marius Vlad Budoiu, acum în acompaniamentul de pian al Larisei Pentea.

Un ciclu de înregistrări discografice de mare interes pentru iubitorii muzicii vocale clasice s-a inaugurat recent prin apariția concomitentă a trei albume CD semnate de cunoscutul tenor clujean Marius Vlad Budoiu, în acompaniament de pian.

Anul comemorativ Giacomo Puccini este la culminație în preajma zilei de 29 noiembrie, în care acum 100 de ani se stingea marele exponent al verismului.

Anunțata premieră cu „Gianni Schicchi” s-a produs nu în foaierul principal al Operei, ci în cel Galben de la etajul întâi, sub formă de mini-spectacol cu acompaniament de pian.

Un titlu riscant, pentru că nu se poate referi numai la cea despre care am ales să scriu, Ravel-Korsakov. Nu de altceva, dar instituția simfonică bucureșteană trăiește de ceva vreme o refrișare așteptată cu bucurie, așa încât titlul s-ar potrivi multor concerte din stagiunea de abonament.

Mult apreciată de publicul meloman bucureștean, Gala fondată și derulată de muzicologul dr. Luminița Arvunescu, președintele Uniunii Criticilor, Redactorilor și Realizatorilor Muzicali, a fost invitată pentru prima oară în afara Capitalei.

Opera Națională București a început stagiunea cu premiera „Manon Lescaut” de Puccini, acum o lună și ceva.

Un volum impresionant, florilegiu de studii și interviuri ce tratează orizontul glorios ai primilor 150 de ani de existență ai Filarmonicii din București.

Parcă așa cum arată 2024, n-a mai fost nicicând în ultima vreme.

La 105 ani de la semnarea actului constitutiv al prim-înființatei instituții lirice a țării, cea clujeană, managementul ONRC-N a inaugurat stagiunea 2024 - 2025 cu o nouă producție a operei „Bărbierul din Sevilla” de Rossini.

Un eveniment desfășurat pe parcursul a 28 de zile, în București și în țară, sub conducerea artistică a dirijorului Cristian Măcelaru, director și al Festivalului George Enescu, proeminentă personalitate a baghetelor contemporane care deține funcții importante de management pe întregul mapamond.

Două opere comice, două minunate realizări scenice au completat afișul festivalier al anului 2024, „L'equivoco stravagante” și nemuritorul „Il barbiere di Siviglia” (titluri în original).

Gioachino Rossini a fost un mare precursor, un important inspirator al epocilor creatoare operistice care i-au urmat în întreg secolul al XIX-lea, după ce el însuși a moștenit și a îmbogățit barocul și belcantoul veacurilor XVII și XVIII.