Articole scrise de Costin Popa

Inițial, în recentul spectacol cu opera lui Camille Saint-Saëns fusese programată pentru rolul Dalila o vedetă ce cântă în teatre de anvergură mondială, mezzosoprana Clémentine Margaine.

De peste o jumătate de secol, de când a apărut în spectacolul liric, conceptul de „Regietheater” a stârnit multe controverse. Care continuă să se adâncească. Nevoia de modernizare se simțea, dar a produs exagerări și derapaje.

Aproape simultane, în februarie – martie pe scene diferite, la renumitele Musik Theater an der Wien și Staatsoper. Cu distribuții remarcabile, alcătuite din artiști cu glasuri la modă aparținând în mare parte generației tinere sau medii, așadar în condiții de prospețime vocală.

Stagiunea actuală a primei scene lirice naționale a început cu o îmbogățire a programărilor de operă, față de cea (cele) dinainte.

În compania Orchestrei Naționale Radio, a Corului Academic Radio aflate sub conducerea italianului David Crescenzi, soprana Adela Zaharia, câștigătoare în 2017 a Premiului I la marele concurs Operalia-Plácido Domingo, a susținut chiar de Ziua Îndrăgostiților o Gală de operă.

În acest februarie este șansa publicului să aplaude prezențele pe scenele bucureștene a trei importanți cântăreți români, singurii compatrioți câștigători de Premii I la marele concurs Operalia – Plácido Domingo.

O veche tradiție pare a se relua la Sala Radio. Aceea a operelor în concert, îndeosebi din repertoriul care nu figurează pe afișele Operei din Splai.

Nu e o glumă. Unul dintre cei mai importanți tenori ai lumii lirice actuale, tânăr, valoros, în plină formă de cânt a poposit la Pitești în finalul lunii ianuarie.

„Singura gală ce recompensează excelența din toate ariile muzicii clasice în România” stă scris în deschiderea elegantului program de sală al evenimentului care a avut loc în 14 ianuarie, dată tradițională ce prefațează Ziua Culturii Naționale.

„La bonne chanson” este genericul unui CD recent apărut sub sigla Casa Radio, cu conținut de muzică franceză, Fauré și Rave.

După „Window to Schumann”, vă prezint în continuare „Window to Puccini” și „Window to Freedom”, celelalte CD-uri din noul ciclu de piese vocale înregistrate de Marius Vlad Budoiu, acum în acompaniamentul de pian al Larisei Pentea.

Un ciclu de înregistrări discografice de mare interes pentru iubitorii muzicii vocale clasice s-a inaugurat recent prin apariția concomitentă a trei albume CD semnate de cunoscutul tenor clujean Marius Vlad Budoiu, în acompaniament de pian.

Anul comemorativ Giacomo Puccini este la culminație în preajma zilei de 29 noiembrie, în care acum 100 de ani se stingea marele exponent al verismului.

Anunțata premieră cu „Gianni Schicchi” s-a produs nu în foaierul principal al Operei, ci în cel Galben de la etajul întâi, sub formă de mini-spectacol cu acompaniament de pian.

Un titlu riscant, pentru că nu se poate referi numai la cea despre care am ales să scriu, Ravel-Korsakov. Nu de altceva, dar instituția simfonică bucureșteană trăiește de ceva vreme o refrișare așteptată cu bucurie, așa încât titlul s-ar potrivi multor concerte din stagiunea de abonament.

Mult apreciată de publicul meloman bucureștean, Gala fondată și derulată de muzicologul dr. Luminița Arvunescu, președintele Uniunii Criticilor, Redactorilor și Realizatorilor Muzicali, a fost invitată pentru prima oară în afara Capitalei.

Opera Națională București a început stagiunea cu premiera „Manon Lescaut” de Puccini, acum o lună și ceva.

Un volum impresionant, florilegiu de studii și interviuri ce tratează orizontul glorios ai primilor 150 de ani de existență ai Filarmonicii din București.

Parcă așa cum arată 2024, n-a mai fost nicicând în ultima vreme.

La 105 ani de la semnarea actului constitutiv al prim-înființatei instituții lirice a țării, cea clujeană, managementul ONRC-N a inaugurat stagiunea 2024 - 2025 cu o nouă producție a operei „Bărbierul din Sevilla” de Rossini.

Un eveniment desfășurat pe parcursul a 28 de zile, în București și în țară, sub conducerea artistică a dirijorului Cristian Măcelaru, director și al Festivalului George Enescu, proeminentă personalitate a baghetelor contemporane care deține funcții importante de management pe întregul mapamond.

Două opere comice, două minunate realizări scenice au completat afișul festivalier al anului 2024, „L'equivoco stravagante” și nemuritorul „Il barbiere di Siviglia” (titluri în original).

Gioachino Rossini a fost un mare precursor, un important inspirator al epocilor creatoare operistice care i-au urmat în întreg secolul al XIX-lea, după ce el însuși a moștenit și a îmbogățit barocul și belcantoul veacurilor XVII și XVIII.

Tradițional, două săptămâni din preajma sărbătorii Sfintei Maria sunt dedicate în orașul natal al compozitorului „Bărbierului din Sevilla” unui important eveniment anual, Rossini Opera Festival, aflat sub înaltul patronaj al Președintelui Republicii italiene.

Nu merg des la Operetă. Ba chiar destul de rar. Fără un motiv anume.

A fost un omagiu în Anul mondial Puccini, la centenarul stingerii din viață a compozitorului și o bucurie pentru publicul din Iași care trebuia să meargă în alte orașe ale țării dacă voia să vadă ultimul opus al maestrului de la Torre del Lago sau să se limiteze la imagini home-video.

La sfârșitul stagiunii. Cam la zece zile unul de altul. Singspiel-ul „Der Schauspieldirektor” care în creația maestrului de la Salzburg a precedat marea trilogie „Le nozze di Figaro”, „Don Giovanni”, „Così fan tutte” și opera seria „La clemenza di Tito”.

Cum notam în prima cronică despre recentul Festival de Operă de la București consacrat în acest an comemorării Centenarului Giacomo Puccini, s-a lansat la Opera Națională o nouă apariție editorială, „Hariclea Darclée. Diva muzicii lirice care a fermecat artiștii și publicul”.

S-a încheiat duminică. O ediție bogată ca și anterioarele două, o idee binevenită care sper să dureze cât mai mult, să se diversifice, să se consolideze. Interesele sunt multe.

A venit rândul Operei Naționale București să ofere publicului o producție pucciniană. A ales-o pe cea mai veche disponibilă, „Madame Butterfly”, montare istorică datorată marelui regizor Jean Rânzescu, singura dintre legendarele sale creații care mai funcționează pe afișul curent.

Era firesc ca Ediția 2024, a treia, să fie dedicată compozitorului de la a cărui trecere în eternitate se împlinește, în noiembrie, centenarul.

Prin cele două CD-uri ale „Integralei compozițiilor pentru pian solo” de Dinu Lipatti, Viniciu Moroianu a scris istorie.

Gala Puccini s-a recunoscut rapid drept o gală a excelenței grație capetelor de afiș, soprana Cellia Costea, tenorul Florin Guzgă, Corul de cameră Preludiu – Voicu Enăchescu, Camerata Regală dirijată de italianul Tito Ceccherini.