„N-aţi fost şef de stat, nici ministru...”. Testamentul lui Corneliu Coposu, enunţat la ceremonia în care a fost decorat de statul francez

La Ambasada Franţei de la Bucureşti avea loc, în 6 octombrie 1995, ceremonia de decorare a lui Corneliu Coposu cu cea mai înaltă distincţie acordată de statul francez vreunui cetăţean străin. A fost momentul în care Seniorul enunţa, cu numai o lună înainte de moarte, testamentul său moral şi spiritual.

Istoricul sălăjean Marin Pop, care şi-a dedicat o bună parte din activitatea publicistică memoriei lui Corneliu Coposu, spune că la ceremonia în care ambasadorul Franţei la Bucureşti, Bernard Boyer, i-a înmânat, în numele  preşedintelui Franţei, Jacgues Chirac, înalta distincţie de Ofiţer al Legiunii de Onoare franceze, Seniorul a enunţat, chiar dacă nu declarat ca atare, testamentul său. „În fond nu e importantă ideea legată de activitatea mea. Dacă acestă idee triumfă şi dacă ea este îmbrăţişată de prietenii mei şi de opinia publică, apariţia sau dispariţia mea sunt secundare. Totul este să supravieţuiască o atitudine. Dacă aceasta triumfă, dispariţia mea nu este semnificativă”, afirma Seniorul în testament.

După cum spunea şi ambasadorul francez Bernard Boyer la ceremonia de înmânare a distincţiei aminite, Corneliu Coposu nu a avut nevoie de o funcţie în stat după Revoluţie pentru a ajuta ţara, probabil, mai mult decât au făcut-o, la un loc, toţi preşedinţii care s-au perindat la conducerea ţării. „N-aţi fost nici şef de stat, nici ministru, nici comandant al armatei, nici academician şi nici măcar ambasador. Dar n-aţi avut nevoie de aceste titluri pentru a vă face un nume recunoscut şi respectat pretutindeni (…). Era normal ca după Revoluţie să jucaţi un rol în această ţară (…) pentru care sunteţi un punct de referinţă (…) Graţie dumneavoastră, graţie câtorva oameni, România de azi e o Românie liberă şi toţi românii, oriunde ar fi ei şi orice ar fi făcut se recunosc în dumneavoastră”, a spus atunci ambasadorul.

100 de ani de la naşterea Seniorului

Corneliu Coposu s-a născut la 20 mai 1914, în comuna Bobota (Sălaj), fiind fiul preotului Valentin Coposu, fost protopop greco-catolic al Districtelor Şamşud şi Coşlariu şi, totodată, un adept înfocat al Partidului Naţional din Transilvania. Liderul său spiritual a fost Iuliu Maniu, premier, de mai multe ori, al României, fost preşedinte al PNŢ şi deţinut politic, după 1947.

Maniu a fost prezent în viaţa lui Corneliu Coposu încă din copilăria acestuia, între cei doi existând şi o relaţie de rudenie. Maniu este şi cel care i-a influenţat radical cariera lui Coposu, îndrumându-l să aleagă Facultatea de Drept în locul celei de Teologie, care era o tradiţie de generaţii în familia Seniorului.

Între 1937 şi 1940, Coposu a fost secretarul personal al lui Maniu, iar din 1940 a fost secretarul politic al acestuia.

Corneliu Coposu a făcut 17 ani de puşcărie politică, între 1947 şi 1964, fiind acuzat de „înaltă trădare a clasei muncitoare“ şi „crimă contra reformelor sociale“. Arestat în iunie 1947, Corneliu Coposu a fost ţinut în închisoare până în 1955 fără a fi trimis în judecată. Abia în 1955 a fost condamnat la 15 ani de închisoare, „traseul“ complet urmat de Senior în temniţele comuniste fiind Ministerul de Interne (MI) – Malmaison – Văcăreşti – Snagov - Piteşti (înainte de macabrul experiment de reeducare) – din nou arestul MI – Craiova – Uranus – iarăşi în arestul MI – Jilava - iarăşi Malmaison – Capul Midia – Ghencea – Brag adiru – Popeşti-Leordeni – MI – Uranus – Jilava – Gherla – Sighet – Aiud – Râmnicu Sărat (unde a stat opt ani) – MI – domiciliul forţat la Rubla. După Revoluţia din ’89, Coposu a anunţat revenirea pe scena politică a Partidului Naţional Ţărănesc Creştin şi Democrat, al cărui preşedinte a fost între 1990 şi 1995. Fost senator şi liderul opoziţiei din România postdecembristă, Corneliu Coposu moare la 11 noiembrie 1995, la Spitalul Universitar Bucureşti.

Citeşte şi

• EXCLUSIV Un secol de la naşterea lui Corneliu Coposu. Cum a prevăzut Seniorul, în 1987, căderea comunismului La o sută de ani de la naşterea fostului lider ţărănist Corneliu Coposu, simbol al luptei anticomuniste, ziarul „Adevărul" prezintă în exclusivitate o previziune memorabilă a Seniorului, din 1987, privind căderea regimului comunist, care a urmat doi ani mai târziu. Adevarul
• FOTO Satul Bobota, „locul unde Dumnezeu ni l-a dat pe Corneliu Coposu" Cu un respect venit, în mod evident, din adâncul inimii, jurnalistul a vorbit, sâmbătă, la Bobota, despre Corneliu Coposu, în primul rând din postura de autor al primei cărţi despre acesta. Alina Pop
• CENTENAR COPOSU Ce-a lăsat în urmă Seniorul politicii româneşti. „Puţini mai pot înţelege de ce fratele nostru nu voia funcţii" Rodica şi Flavia Coposu, surorile Seniorului politicii româneşti, vorbesc, pentru adevarul.ro, despre destinul tragic al fratelui lor, despre România de azi şi despre cea de mâine. Fundaţia „Corneliu Coposu" organizează, în următoarele luni, mai multe evenimente pentru a cinsti memoria fostului politician ţărănist cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la naşterea sa. Adevarul
• DOCUMENTAR EXCLUSIV Lucrările lui Corneliu Coposu despre secui şi despre revizionismul maghiar Corneliu Coposu a scris, în 1979, un scurt studiu asupra originii secuilor. Acesta a fost descoperit de istoricul sălăjean Marin Pop în dosarele Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) alături de alte documente din care reiese şi opinia Seniorului faţă de problema revizionismului maghiar. Adevarul
• DOCUMENT Planul Securităţii de discreditare a lui Corneliu Coposu. Interviu cu Rodica şi Flavia Coposu, surorile Seniorului La sfârşitul anului 1972, temutul torţionar Nicolae Pleşiţă punea la cale un plan cu măsuri şi termene precise pentru compromiterea lui Corneliu Coposu, de teamă ca Seniorul să nu reînvie PNŢ. Adevarul
• Scrisoarea lui Coposu către istoricul Florin Constantiniu. În 1984, Seniorul încerca să corecteze faptele istorice privind evenimentele din august '44 În încercarea de a restabili adevărul istoric referitor la complicatele evenimente din jurul datei de 23 august 1944, Corneliu Coposu, martor la aceste evenimente, a semnalat, printr-o scrisoare trimisă unuia dintre autorii cărţii „August 1944. Repere istorice", inadvertenţele apărute în paginile lucrării. Adevarul
• EXCLUSIV Stenograma secretă a lui Coposu despre spălarea de creier de la Piteşti: „Pe un popă îl puneau să facă liturghie cu pişat" O discuţie din 1968 dintre Senior şi prietenul său, Augustin Hila, într-o cameră de hotel din Baia Mare, zguduie istoria României cu detalii cutremurătoare care au „evadat" cu greu din închisoarea de la Piteşti.