Cum fac avere românii din Transcarpatia: vând „răsărită” în toată Europa şi în Asia

Românii de dincolo de Tisa, din ţinutul cunoscut drept Transcarpatia sau Maramureşul Istoric, şochează prin case opulente, de genul celor întâlnite în vestita localitate din Ţara Oaşului, Certeze. Ce fac ei pentru a aduna averi, în unele cazuri chiar fabuloase?

Răspunsul la această întrebare l-a găsit cercetătorul ştiinţific sălăjean Camelia Burghele, care a câştigat, în urmă cu doi ani, o bursă post-doctorală oferită de Academia Română.

Timp de doi ani, cercetătorul a bătut cele 13 sate predominant româneşti din Maramureşul de dincolo de Tisa, aflat în teritoriul ucrainian, şi a studiat modul de viaţă al românilor de acolo şi felul în care aceştia îşi păstrează identitatea naţională. A aflat, astfel, că românii de acolo o aduc destul de bine din punct de vedere economic, iar asta şi pentru că au descoperit „aurul negru” sau „răsărita”, aşa cum le spun ei seminţelor de floarea soarelui, pe care le vând, ambalate în pachete, în toată Europa şi în Asia. 

Camelia Burghele spune că este vorba despre o afacere atât de bine pusă pe picioare încât „răsărita” se vinde cu vagoanele. „O împachetează în pachete foarte mici şi o vând pe stadioane. Unii au făcut averi fabuloase, mergând până în Asia cu seminţele de floarea soarelui, cărora ei le zic „răsărită”. Se discută de zeci de vagoane de răsărită. Este un soi de monopol al românilor din Ucraina. De aceea o şi numesc „aurul negru”, pentru că i-a făcut pe mulţi dintre ei bogaţi”, adaugă cercetătorul.

Românii din Transcarpatia lucrează şi la construcţia „palatelor” bogaţilor Moscovei, despre care ei spun că sunt concepute ca adevărate buncăre, şi asta din cauza obsesiei ruşilor vizavi de eventualitate unui război atomic. 

Camelia Burghele spune că magnaţii ruşi îi angajează pe constructorii români din Ucraina nu doar pentru că sunt buni meseriaşi, dar mai ales pentru că provin de la distanţă mare, având, oarecum, astfel, garanţia că secretul privind buncărele lor subterane va fi păstrat. 

„Câştigă foarte bine din construcţii, pentru că sunt oameni bine făcuţi. Sunt duşi, unul câte unul, la muncă, în reţele sociale foarte bine puse la punct. Mai întâi pleacă unul, găseşte un vad, iar apoi îşi duce rudele, vecinii, prietenii, care, la rândul lor, duc pe altcineva”, spune Camelia Burghele. Cercetătorul adaugă că, „în mod special, ei lucrează în cartierele bogate ale Moscovei. Mi-au povestit mulţi dintre ei că moscoviţii cei foarte bogaţi, despre care noi aflăm la televizor, îşi construiesc case la marginea Moscovei, care cât sunt deasupra pământului, atât sunt şi în pământ. Altfel spus, bogaţii Moscovei sunt obsedaţi de un război atomic, aşa că îşi fac buncăre cu două – trei nivele sub case”. Se pare că aceste adăposturi sunt săpate de românii din Ucraina pentru că magnaţii ruşi consider".

De altfel, pentru că sunt descurcăreţi şi câştigă foarte bine, românii de dincolo de Tisa sunt, potrivit cercetătorului sălăjean, destul de înstăriţi, stârnind de multe ori invidia ucrainienilor. 

„Sunt văzuţi ca nişte oameni foarte harnici, foarte muncitori şi, de aceea, au un nivel de trai foarte ridicat. De altfel, satele lor, precum Apşa de Mijloc, Apşa de Sus, arată cam ca şi Certeze la noi, cu case cu etaj, uneori chiar cu două – trei etaje, foarte bine îngrijite. Case care, însă, sunt rodul muncii înafara ţării”, precizează cercetătorul.

Cercetarea din teren va fi finalizată printr-o carte, ce va vedea lumina tiparului în perioada următoare.