Cum au reinventat vasluienii zicala "Pară mălăiaţă în gura lui nătăfleaţă". Mai bine mor de foame decât să meargă la muncă
0În judeţul Vaslui, situat în topurile sărăciei la nivel naţional, populaţia activă preferă să aştepte ajutoarele sociale ori şomajul decât să muncească onest şi cinstit. Mai grav, sute de tineri preferă să stea pe pielea părinţilor, decât să accepte un loc de muncă
Micii întreprinzători din judeţul Vaslui se confruntă, pe lângă problema fiscalităţii şi a birocraţiei, cu o problemă gravă pe care autorităţile se feresc să o recunoască. Populaţia activă refuză să muncească. Piaţa muncii din cel mai sărac judeţ al ţării e blocată pentru că sunt mii de oameni, mulţi dintre ei tineri, care nu sunt dispuşi să se angajeze. Astfel, mii de vasluieni sunt abonaţi de ani de zile la ajutoare sociale şi şomaj.
Potrivit Agenţiei Judeţene pentru Prestaţii Sociale (AJPIS) Vaslui sunt 10.713 beneficiari de ajutoare sociale potrivit Legii 416/2001, privind venitul minim gratantat. O bună parte dintre aceştia sunt de o viaţă asistaţi social şi nu şi-a schimba statul de întreţinut al statului nici în ruptul capului.
Ca o confirmare a lipsei de chef de muncă vin şi statisticile Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea şi Formarea Forţei de Muncă (AJOFM) Vaslui unde în luna septembrie 2015 erau înregistraţi un număr de 15.803 de şomeri, din care 1.718 sunt în plată, restul neindemnizaţi, fiind în căutarea unui loc de muncă.
“Cam greu găseşti un om care se bagă la muncă. Dacă primesc degeaba, de ce să pună osul la muncă. Chiar zilele astea am nunţat la ALOFM vacantarea unui loc de muncă. Puţin probabil să găsesc un salariat. De regulă vin la mine pentru negaţie, adeverinţă care le trebuie pentru a beneficia de şomaj sau pentru ajutor social”, a spus, pentru “Adevărul”, ing. Dorul Balaban, administratorul Voltpet Grup SRL Bârlad, o firmă de instalaţii electrice.
La SC Rulmenţi SA Bârlad, de exemplu, în ultimul an au rămas pe lista ALOFM mai multe locuri de muncă vacante care nu au putut fi ocupate cu lunile. Fie nu se prezenta nimeni să solicite angajarea, fie refuzau oferta. Conducerea fabricii a refuzat să comenteze deşi au fost contactaţi telefonic de reporterul "Adevărul" în repetate rânduri.
Munca e pentru maşini
Pe principiul "la muncă, nu la întins mâna", funcţionarii de la AJOFM Vaslui au găsit soluţia pentru a scădea rata şomajului. Absolvenţii diferitelor forme de învăţământ din acest an care nu au mai avut acces la şomaj atât de uşor ca până acum, ci li s-a oferit un loc de muncă corespunzător pregătirii iar cei care nu au acceptat nu au fost puşi pe lista celor indemnizaţi. Astfel a scăzut rata şomajului cu 0.39 % faţă de luna precedent şi o scădere cu 0,43% faţă de septembrie 2014. Peste 300 de tineri absolvenţi au refuzat ofertele de muncă şi au preferat să rămână fără indemnizaţia de şomer. Acelaşi lucru s-a întâmplat şi cu alte categorii, nu doar cu absolvenţii. În paralel, sub ameninţarea amenzilor, angajatorii au fost obligaţi să anunţe pe agenţiile locale toate posturile nou înfiinţate. După aceste demersuri, Daniel Olteanu, directorul AJOFM Vaslui a ajuns la concluzia că în judeţ sunt de fapt de locuri de muncă, populaţia nedorind să muncească. Cert e că pentru prima dată după mulţi ani, prin măsurile luateă Vasluiul a trecut pe locul II la nivel naţional ca număr de şomeri după Teleorman.
"Constat dezinteres, nu se doreşte cu adevărat să se muncească. Am senzaţia că suntem certaţi cu munca. Sunt puţini cei care acceptă să plece de la un salariu mic şi să progreseze în timp. Toţi cer salarii mari, program fix, weekend-uri libere. Nu pot să înţeleg din ce trăiesc. Obiectivul principal al instituţiei este de a plasa forţa de muncă, nu de a plăti şomeri. Poate părea o politică agresivă pentru cei care nu au primit şomaj pentru că au refuzat locul de muncă, dar nu e aşa. Nu mi se pare normal să avem locuri de muncă disponibile care ocupă o paletă largă de domenii de activitate şi în acelaşi timp să avem în plată 5.000 de şomeri. Ori îi scoatem la muncă, ori îi scoatem din şomaj", este concluzia directorului AJOFM.
Bârlad – număr record de asistaţi
Din cele 10.713 de familii de asistaţi social aflaţi în evidenţa AJPIS Vaslui, 988 sunt din mediul urman, iar 9.725 sunt din mediul rural, suma lunară pe care o achită statul fiind de 2.612.268 lei.
Numărul beneficiarilor din municipii şi oraşe este următorul: Barlad-337,Murgeni-199, Negresti-188, Husi-149, Vaslui-115. Topul satelor cu asistaţi social: Băceşti-385, Iana-341, Dragomireşti-325, Voineşti3-19, Pungeşti-311.