Cum ne luptăm cu tulburările de somn. „Insomniile pot fi legate de stres sau de incapacitatea omului de a se relaxa“

Tulburările de somn reprezintă boli care afectează capacitatea de a adormi, de a rămâne adormit, sau boli care produc comportamente anormale în timpul somnului.

Tulburare de somn poate fi o insomnie sau un somn fragmentat, dar şi senzaţia de somn insuficient. Tulburarea de somn include şi hipesomnia, adică somnul excesiv.
 

„În categoria asta a tulburărilor de somn includem şi tulburări de somn legate de ritmul somn-veghe. Sunt persoane care se culcă târziu şi se scoală şi mai târziu, avem persoane care se culcă devreme şi se scoală foarte devreme. Mai sunt şi parasomniile, tulburări care apar în cursul somnului, dar sunt nişte fenomene pe lângă, cum ar fi coşmarul, sindromul picioarelor neliniştite, tulburările comportamentale de somn. Este o paletă largă în tulburările somnului”, spune medicul neurolog Daniela Reisz, de la Centrul de Medicina Capului din Timişoara.
 

„Insomniile pot fi legate de tulburarea anxioasă, de stresul zilnic"
 

În funcţie de tipul tulburărilor de somn, etiologia este specifică. „Insomniile pot fi legate de tulburarea anxioasă, de stresul zilnic, de incapacitatea pacientului de a se relaxa, este urmărit de problemele zilnice. Insomnia de trezire apare mai ales la pacienţii care au tulburări depresive importante. Parasomniile se pot lega de anumite boli degenerative de sistem nervos, cum e boala Parkinson. Hipersomniile diurne pot fi legate de o calitate a somului nocturn proastă, ca în apnea obstructivă de somn. Dacă pacientul sforăie mult şi se blochează căile respiratiorii în cursul nopţii, calitatea somnului este proastă”, a mai declarat Daniela Reisz.

“Nevoia de somn variază cu vârsta"

Cu siguranţă v-aţi pus întrebarea câte ore trebuie să dormiţi pentru ca a doua zi să puteţi face faţă cu brio provocărilor. Necesarul de ore de somn variază în funcţie de vârstă

“Nevoia de somn variază cu vârsta. Copiii mici dorm mult mai mult. Pe măsură ce se maturizează sistemul nervos, nevoia de somn scade. Astfel că la vârstnici, somnul ajunge la o cantitate destul de mică. Pe de altă parte este un necesar individual de somn. Nu toată lumea e croită după acelaş tipar. Părerea mea, nu este o recomandare, ar fi ca un minim de şapte ore de somn să fie asigurate”, a afirmat Daniela Reisz.

"Sunt câteva elemente de igiena somnului care trebuiesc respectate"
 

Dacă aveţi probleme cu somnul, nu vă aruncaţi imediat să înghiţiţi somnifere. Până acolo există o serie de metode pe care le puteţi încerca, spune medicul Daniela Reisz.
 

“Somniferele blochează aferenţele spre mediul extern şi duc la inhibiţia scoarţei cerebrale. Până a ajunge la somnifere, există o serie de alte metode ce ţin de igiena somnului. De multe ori, insomnia este un reflex condiţionat în care pacientul aproape că învaţă să fie insomniac. Se pune în pat, nu reuşeşte să adoarmă, se gândeşte că nu poate să adoarmă, pacientul ajunge să-şi creeze un fel de reflex condiţionat de a procesa tipul ăsta de informaţie. Pentru a rupa acest ciclu de gânduri care-l chinuie pe pacient, trebuie să înveţe că atunci când este insomniac se ridică, face o altă activitate până când oboseşte, nu trebuie să bea cafea pe după masă, nu trebuie să facă activitate fizică intensă înainte de culcare, sunt câteva elemente de igiena somnului care trebuiesc respectate”, a spus Reisz.