Mănăstirea din Valahia unde odihnesc două capete încoronate, de seamă pentru istoria românilor
0Mănăstirea Dealu, aflată lângă Târgoviște, este o însemnată necropolă domnească din România. În biserica de aici se odihnește, alături de alți domnitori, capul domnitorului lui Mihai Viteazul.
Mănăstirea Dealu se află în comuna Aninoasa din Dâmbovița, lângă Târgoviște, și are o istorie aparte.
Prima biserică datează de la sfârşitul secolului al XIV-lea sau începutul secolului al XV-lea, din timpul lui Mircea cel Bătrân. Pe locul ei, domnitorul Radu cel Mare (1495-1508) a construit o biserică mai mare din cărămidă placată cu piatră.
La Mănăstirea Dealu sunt înmormântaţi în ordine cronologică o seamă de domnitori și membri ai familiilor lor:
- Vlad Dracul (1436-1442; 1443-1447) şi fiul său Nicolae, Vladislav al II-lea (1448-1456), cel ucis de Vlad Ţepeş;
- Radu cel Mare (1508), aflat în partea stângă a biserici;
- Jupâniţa Caplea, sora sa (1511), (pe a cărei piatră stă scris “răposat-a roaba lui Dumnezeu Caplea, fiica lui Io Vlad voievod şi sora lui Io, Radu voievod, şi a domnului Io, Vlad, marele voievod, fosta jupâneasă a lui Bogdan marele vornic, în anul 7019 (1511), luna fevruarie în luna a 21-a zi);
- Vlăduţ Voievod sau Vlad cel Tânăr, fratele lui Radu (†1512), cel ce a luptat împotriva lui Neagoe Basarab şi a fost omorât de soldaţii lui Mehmed Paşa;
- Radu Vodă Bădica, fiul domnitorului (1523-1524) - cel care încercase să-l detroneze pe Radu de la Afumaţi (1522-1529);
- Vlad Înecatul (1532), fiul lui Vlad cel Tânăr şi al Doamnei Anca, înecat în râul Dâmboviţa;
- Pătraşcu Vodă cel Bun (1554-1557);
- Mihai Viteazul (1592-1601), doar capul domnitorului;
- principele moldovean Mihail Movilă (1608), ginerele domnitorul muntean Radu Şerban;
- călugări, precum caligraful Mihail Rusin, răposat în 7122 (1613-14) şi egumenul Matei al Mirelor (1624).
Potrivit manastireadealu.ro, mănăstirea a fost întemeiată iniţial de către Mircea cel Bătrân, însă Radu cel Mare este cel care a ctitorit-o în anul 1500.
Biserica Sfântului Nicolae, singurul corp arhitectural care s-a păstrat din vechiul ansamblu, este unul din cele mai importante monumente ale Evului Mediu din Ţara Românească.
Biserica „Sfântul Nicolae” a Mănăstirii Dealu, care adăposteşte capul lui Mihai Viteazul, a fost resfințită după 517 ani, în anul 2018.
Meșterii bisericii Mănăstirea Dealu
În lipsa unor certitudini se crede că biserica a fost decorată de un meşter provenind din mediul armeano-georgian din Constantinopol sau că motivele decorative sunt opera unui oriental, adus de ctitor din Imperiul Otoman.
Cert este faptul că decorul de împletituri a ajuns aici prin intermediul şantierelor de la Istanbul. De asemenea, meşterii armeni despre care se presupune că au lucrat erau pietrari şi sculptori, nu şi arhitecţi.
Datorită similitudinilor dintre bisericile de la Dealu şi Curtea de Argeş a fost emisă ipoteza ca meşterul să fi fost unul şi acelaşi: Manolis de Niaesia, un armean emigrat la Constantinopol.
Din pictura originară nu s-a mai păstrat de multă vreme nimic. Se ştie că Radu „a zugrăvi n-au apucat“, de această „zidire împărătească“ urmând a se ocupa Neagoe Basarab, cel care a zugrăvit-o în 1515, cronica ţării menţionând faptul că s-au folosit „văpsele şi aur“.
Pictor a fost un anume Dobromir, sârb de origine, împreună cu ajutoarele sale, Jitianu şi Stanciu.
Domnitorul Constantin Brâncoveanu a fost cel care a adus o echipă de meşteri pentru a reface podoaba interioară a bisericii. Au lucrat acolo un pictor francez, pe numele său Andre Derigny, ce lucra în ulei, nu în frescă, precum și Iosif Keber, care a lucra altarul şi iconostasul.