Istoria Hanului mare din Băleni, locul încărcat de trecut, mai vechi decât Curtea Boierească
0Hanul Mare din Băleni a fost un loc cochet „în vremurile de demult” şi platou de filmare. Între timp, localul a fost modernizat. Diferenţa este că acum nu mai dănţuiesc boierii, ci sătenii.
Hanului Mare din Băleni nu i se cunoaşte anul construcţiei, dar pare a fi mai vechi decât Curtea Boierească. Aflat lângă fostul drum al Târgoviştei, se presupune că acest han ar fi fost prima Curte Boierească şi, numai după ce s-a construit Curtea, a devenit han propriu-zis, scrie Adriana Cuciureanu, cercetător ştiinţific dr. la Centrul Judeţean de Cultură Dâmboviţa, într-o lucrare.
În Curtea Hanului se putea pătrunde din uliţa Bisericii printr-o poartă groasă din lemn şi stejar ferecată, atât zidurile, cât şi poarta, asigurând securitatea carelor cu mărfuri ale negustorilor străini cu popasul la han fiind în trecere spre Bucureşti sau alte puncte comerciale din Ţara Românească.
Istoria comunei Băleni
Zona comunei Băleni a fost locuită din cele mai vechi timpuri. Cercetările arheologice care s-au desfăşurat în iunie 1973 au dus la descoperirea unor aşezări din secolele V-VI. Satul Baleni este atestat de documente de pe la jumătatea secolului al XV-lea sub numele de satul Ruşi.
Hanul Mare din Băleni / Facebook
La sfârşitul secolului al XIX-lea, pe actualul teritoriu al comunei funcţionau comunele Băleni-Români şi Băleni-Sârbi, ambele formate din satele lor de reşedinţă şi facând parte din plasa Ialomiţa a judeţului Dâmboviţa. Comună Băleni-Români avea 1.625 de locuitori şi în ea funcţionau o moară de apă, o fabrică de spirt, o fabrică de făină, o biserică şi o şcoală mixtă cu 50–55 de elevi.
Comuna Băleni-Sârbi avea 1.563 de locuitori şi îşi trăgea numele de la faptul că aici s-au stabilit în vechime imigranţi de origine slavă. La Băleni-Sârbi funcţionau o biserică şi o şcoală cu 69–75 de elevi, înfiinţată în 1859.
În 1925, cele două comune fuseseră unite şi comasate în comună Băleni, cu reşedinţa la Băleni-Români. Comună era arondată plăşii Bilciureşti şi avea 3980 de locuitori.
Hanul Mare din Băleni / Facebook
În 1950, comună a fost inclusă în raionul Târgovişte din regiunea Ploieşti, din care a făcut parte până în 1968, când a revenit la judeţul Dâmboviţa, reînfiinţat.
După exproprierea moşiei din 1921, moştenitorii au parcelat această poiană în locuri de casă care, ulterior, au fost vândute. Unul din moştenitori, căruia i-a revenit şi clădirea hanului Mare şi terenul de-a lungul Uliţei bisericii, a plantat locul cu pomi roditori, iar hanul 1-a transformat în local de administraţie.
Hanul mare din Băleni era un important obiectiv turistic, având o bucătărie specifică, camere pentru oaspeţi, cofetărie, un foişor şi un beci monumental.
În privinţa monumentelor religioase se poate afirma că actuala biserică din Băleni a trecut prin trei faze. Documentele atestă existenţa primului lăcaş de biserică din Băleni la sfârşitul secolului al XVI-lea şi începutul secolului al XVII-lea, după cum atestă un zapis din 10 martie 1626, emis de Mihăilă armaş.
La Hanul Mare Baleni s-a filmat chiar şi o parte din pelicula “Colierul de Tourcoaze”.
Restaurant într-o locaţie istorică
„Vă invităm să savuraţi una dintre specilitatile casei, şi anume, plăcintă sârbească cunoscută în toată ţară, preparată din brânză dulce de vaci, stafide şi aluat preparat în bucătăria proprie, dar şi din specialităţile bucătarului nostru: coaste de porc (scaricica), piept de porc caramel, ceafă de porc barbeque, pulpe japoneze, saramură de pui, plăcintă Irlandeză. Toate sortimentele noastre culinare sunt preparate de bucătari cu experienţă internaţională”, este anunţul cu care Hanul îşi ademeneşte mesenii.
Având o capacitate de 280 de persoane la mansardă şi 80 de locuri în restaurant, acolo se pot organiza diferite eventimente.
Hanul Mare din Băleni / Facebook
Vă recomandăm să citiţi şi:
Peştera Ialomiţei, cel mai vizitat punct turistic din Dâmboviţa, în 2019