ÎPS Nifon va oficia slujba de hramul Mănăstirii Peştera Ialomiţei
0Luni, 29 iunie 2020, Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop şi Mitropolit Nifon, însoţit de un sobor de preoţi şi diaconi, va săvârşi Sfânta Liturghie, la Mănăstirea Peştera Ialomiţei, cu ocazia hramului acestei vechi vetre de spiritualitate românească, pe un podium special amenajat, lângă biserica complexului monahal.
„Reamintim că la iniţiativa şi cu implicarea directă a Înaltpreasfinţiei Sale, la Mânăstirea Peştera, a fost construită o biserică şi o stăreţie nouă, arhondaricul şi Centrul Cultural-Misionar. Invităm credincioşii care doresc, să participe la acest eveniment, începând cu ora 8.30”, se arată într-un comunicat al Arhiepiscopiei Târgovişte.
Peştera Ialomiţei, cea mai vizitată peşteră din Munţii, reprezintă un punct de mare interes pentru turismul judeţului Dâmboviţa. La izvoarele Ialomiţei se nevoiau sihaştrii încă din secolul XV, însă mănăstirea Ialomiţei a fost ridicată în secolul al XV-lea, chiar la intrarea în Peştera Ialomiţei. „Adevărul” vă prezintă 10 lucruri inedite despre acest obiectiv turitistic săpat în munţi.
Peştera Ialomiţei se află pe versantul drept al Cheilor Ialomiţei, în localitatea Moroeni, judeţul Dâmboviţa, pe Muntele Bătrâna, la circa 10 km de izvoarele râului Ialomiţa, la o altitudine de 1.530 m.
Mănăstirea a ars de 3 ori
Se bănuieşte că schitul lui Mihnea Vodă cel Rău va fi fost ars şi înălţat din nou în mai multe rânduri, fiind construit din bârne de brad, îmbrăcat de sus până jos în site frumos cioplite. 1818, schitul a ars complet, iar în 1819, s-a ridicat un schit nou, mai aproape de gura grotei cu circa 10 metri. În, anul 1940, schitul a ars din nou, fiind refăcut între anii 1940-1942, de ieromonahul Mihail Bădilă. În anul 1961, pe 20 aprilie, a izbucnit un incendiu la chiliile de la gură Peşterii, schitul a ars definitiv, nerefacandu-se până în anul 1993.
CITEŞTE ŞI:
Peştera Ialomiţei, cel mai vizitat obiectiv din Dâmboviţa, este deschisă de 1 Mai