Episcopul Slatinei, avantaje importante de pe urma relaţiilor strânse cu şefii politico-administrativi
0An de an, Consiliul Judeţean Olt finanţează, de la bugetul acumulat din banii tuturor locuitorilor judeţului, o serie de biserici de pe raza judeţului. Pe ce criterii sunt alese aceste lăcaşuri nu ştiu decât mai-marii CJ Olt şi cei ce vin cu asemenea propuneri, diligenţele fiind făcute de multe ori şi prin intermediul primarilor, pe linie politică – asta pentru efect. Pe de altă parte, şeful preoţilor de la Olt se lăfăie în condiţii de nabab.
Relaţia de la nivelul judeţului Olt dintre reprezentanţii politichiei şi cei ai Bisericii sunt cel puţin cordiale. Nici politicienii, dar nici feţele bisericeşti cu funcţii înalte din judeţ nu exagerează în public atunci când se întâlnesc la diferite evenimente, dar faptul că există ceva mai serios tot răzbate dinspre ei. La urma urmei, chiar mai-marele peste preoţii din judeţ, Sfinţitul Sebastian Paşcanu, episcop al Episcopiei Slatinei şi Romanaţiului, nu ar fi ajuns să se lăfăie într-una dintre cele mai vechi şi mai frumoase case din Slatina, capitala judeţului, fără ajutorul neprecupeţit al autorităţilor. Şi vorbim aici despre Casa Caracostea, vândută Episcopiei Slatina pe sume derizorii de către fostul edil, Darius Vâlcov – devenit acum ministru al Bugetului. Asta ca să nu mai vorbim că imobilul datând de la începutul secolului, înainte de a încăpea pe mâna Bisericii, a fost complet reabilitat şi modernizat pe bani publici, desigur.
Întronizarea Prea Sfinţitului Sebastian Paşcanu ca Episcop al Episcopiei Slatinei a avut loc pe 25 martie 2008, după ce el a fost ales în această funcţie de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române - prin vot secret, în şedinţa din 5 martie 2008, la propunerea Sinodului Mitropolitan al Mitropoliei Olteniei şi a membrilor Adunării Eparhiale a Episcopiei Slatinei. De atunci şi până în prezent, “şeful preoţilor” de la Olt a avut grijă să nu iasă în evidenţă prea mult nici prin declaraţii politice, dar nici de alt gen. Dar nu i-a ieşit totul aşa cum a dorit. Ceva-ceva tot a răzbit dincolo de gardul de fier forjat în valoare de miliarde de lei vechi ce îi înconjoară luxoasa “casă de odihnă” (v. FOTO - jos) căpătată atât de uşor de la fostul primar pedelist, Darius Vâlcov, acum la PSD şi ajuns ministru.
Dealtfel, la fel de curios şi de neînţeles a rămas şi în prezent motivul pentru care Primăria Slatina, reprezentată de acelaşi Vâlcov (pe când acesta conducea oraşul, între 2004-2012), a decis să renunţe la încă una dintre cele mai reprezentative imobile ale oraşului tot în favoarea Mitropoliei Olteniei, care mitropolie, apoi, a dat-o pe mâna Episcopiei Slatina condusă şi ea de nimeni altul decât acelaşi PS Sebastian. Este vorba despre „Casa Fântâneanu” din Slatina, ridicată undeva între 1810-1830 şi reprezentând, la începutul secolului XX, centrul administrativ şi financiar al Slatinei. Cert este că, de la momentul respectiv - 2011, şi până în prezent, imobilul cu pricina s-a degradat tot mai mult, înaltele feţe bisericeşti cu frică de Dumnezeu (dar nu şi de nepăsare, din câte se poate vedea chiar la faţa locului) şi conduse de PS Sebastian nemişcând un deget, în ciuda sumelor uriaşe şi necontabilizate care se strâng în judeţ de către cei în sutană cu diverse prilejuri.
Afaceri cu sutană şi epoleţi
Presa locală a relatat astfel că, în data de 12 aprilie 2013, Episcopia Slatinei şi Romanaţiului, condusă de către PS Sebastian, a emis o adresă cu numărul 281 prin care se preciza, negru pe alb, că “preoţii parohi ai parohiilor din subordine au obligativitatea, sub sancţiune, ca, până la data de 1 iunie a.c., să instaleze la biserici sisteme tehnice de alarmare contra efracţiei, urmând a raporta imediat Centrului Eparhial”. Până aici, poate se va spune că nu e nimic anormal, dar adresa a fost însoţită şi de o “indicaţie” privind firma de la care ar fi trebuit cumpărate şi, apoi, instalate sistemele anti-efracţie: SC Intel Security Sistem AG SRL Slatina, condusă de un fost cititor de apometre de la Aceti SA Slatina.
Explicaţiile pentru care PS Sebastian ar fi apelat la o asemenea stratagemă, relata tot presa locală la acel moment, ar fi constat în două posibilităţi. Pe de-o parte ar fi fost faptul că, în spatele patronului firmei amintite mai sus, s-ar fi aflat în fapt poliţişti, angajaţi ai Serviciului de Ordine Publicã din cadrul IPJ Olt, serviciu care se ocupă de eliberarea licenţelor pentru societăţile de pază. A doua variantă ar fi fost reprezentată de dosarele penale în care erau implicaţi angajaţi ai Episcopiei Slatinei, dosare în care ar fi apărut şi numele episcopului Sebastian Paşcanu. Desigur, de atunci şi până în prezent nu s-a mai auzit nimic despre toată această afacere, dar este cert că bisericile din judeţ – peste 500 de la număr (la o populaţie de cca. 436.400 locuitori), au acum montate sisteme anti-efracţie.
Banii care curg spre bisericile din judeţ dinpre autorităţi nu sunt puţini. An de an, sumele se menţin la cote ridicate. Numai anul acesta – undeva prin februarie, Consiliul Judeţean Olt aloca bisericilor din judeţ suma de 700.000 lei. Oficial, banii au fost alocaţi pentru reabilitări şi renovări, dar şi pentru construirea de noi clădiri bisericeşti.
În general, preoţii din judeţul Olt încearcă să se menţine “sub radar”. De aceea nu veţi găsi prea multe informaţii în presa autohtonă despre scandaluri mari în care să fii fost implicaţi preoţi autohtoni. Nici la declaraţii politice nu prea se bagă slujitorii altarelor – cel puţin nu de faţă cu presa. În mediul rural însă lucrurile mai scapă de sub control, nu puţini fiind cei care spun că unii preoţi îi îndeamnă pe oameni, în momentele importante, să voteze cu anumite partide sau reprezentanţi ai acestora.
Mai puteţi citi:
Baronii locali şi Biserica ţin aproape