Care sunt primele lucruri pe care le ai de făcut dacă vrei să scapi de un viciu

Viciile sunt „programe“ de autodistrugere inconştiente pe care oamenii le opresc cu greu din a-şi face efectul, acela de a distruge persoane care are viciul respectiv. Dorinţa de a le înfrunta şi conştientizarea lor sunt doar doi paşi necesari pentru a scăpa de vicii.

Se spune că suma viciilor unui om este egală pe tot parcursul vieţii, renunţând la unul, te apuci de altul. Nu toată lumea este de acord cu această teorie, psihologii fiind de părere că viciile indică o nevoie psihologică a omului, o lipsă sau o stare inconfortabilă, care este calmată prin exprimarea unui viciu.

De aceste vicii se poate scăpa, dar pentru acest lucru e nevoie în primul rând de conştientizarea viciului şi de dorinţa de a scăpa de el, principalele lucruri pe care cei mai mulţi le refuză.

„Fumatul e o plăcere, în viziunea multora. În realitate, e un proces lent de autointoxicare, de care devenim conştienţi de regulă când e mult prea târziu. Iar regretele ulterioare nu mai repară sănătatea pierdută. Faptul că fumezi indică activarea acestui program de autodistrugere. Îmi arată faptul că la nivel subconştient tu vrei să îţi faci rău! Că nu te apreciezi, nu te iubeşti şi nu pui preţ pe tine şi pe starea ta de sănătate. Mai mult, că acţionezi sistematic într-o direcţie greşită. Şi nu ai puterea să faci nimic. Suntem conduşi de programe subconştiente, şi acţionăm pe pilot automat. La fel stau lucrurile şi cu alte vicii. Din care amintesc doar alcoolul, drogurile sau jocurile de noroc. Chiar şi mâncatul în exces este tot un mijloc de autosabotare. O formă de calmare şi de reducere temporară a stresului. Care pe termen lung îţi face rău”, afirmă psihologul Daniel Moiş.

El introduce în această categorie chiar şi munca în exces, care are ca rezultat final tot o vătămare a persoanei, chiar dacă ea se scuză că o face pentru o bunăstare, dar aceasta este trecătoare.

Pentru a scăpa de un viciu şi nu a-l înlocui cu altul e nevoie ca persoana în cauză să aibă dorinţă.

„Soluţia este să identifici la timp programul de autodistrugere şi activarea lui. Să fii conştient de existenţa lui. Să accepţi că el rulează şi că te degradează lent, dar sigur. Şi să vrei să treci la acţiune pentru atenuarea sau oprirea lui. Scuze există. Nu este timp suficient şi nu sunt bani. Sau nu e momentul potrivit, încă nu ai boli grave, deci poate că nu e cazul să schimbi ceva acum, îşi spun destul de mulţi. Negarea, amânarea şi refuzul recunoaşterii realităţii sunt doar vârful vizibil al icebergului.

Lipsa sincerităţii faţă de propria persoană este combinată cu lipsa de grijă faţă de propria sănătate. Şi combinaţia este fatală. Partea bună este că aproape 10% din cei care rulează programul de autodistrugere se pot opri la timp. Şi sunt dispuşi să facă un efort. Restul vor rămâne captivi în program, până în momentul în care suferinţa devine insuportabilă. Atunci e târziu. Dar niciodată nu e prea târziu!”, mai afirmă psihologul.

Cei foarte puternici pot să oprească acest program de autodistrugere singuri, aşa cum l-au şi pornit, dar cei mai mulţi au nevoie de un ajutor specializat, cum sunt programele psihologice, care pot ajuta persoane care are un viciu să îl oprească să o mai domine.