Olarii din Horezu sunt nevoiţi să treacă de la artă la veselă pentru a-şi vinde produsele în străinătate
0Meşterii olari din zona Horezu povestesc că vremurile în care făceau bani frumoşi din vânzarea produselor meşterite la roata olarului, au apus de mult.
Pentru a putea supravieţui şi pentru a duce mai departe afacerea de familie, pe care cei mai mulţi au moşenit-o din străbuni, olarii horezeni lucrează pentru restaurantele din străinătate, dar şi pentru colecţionari împătimiţi de produsele realizate din lut roşu. „Eu practic olăritul de când eram un puşti. În familia mea şi tatăl, şi bunicul meu au lucrat cu lutul. Pentru a reuşi să vând vasele, eu m-am axat mai mult pe obiectele de uz casnic şi gospodăresc", afirmă Ion Pueţu, meşter olar din Horezu. Acesta povesteşte că în urmă cu câţiva ani a reuşit să prindă câteva contracte cu restaurante din Italia, Spania şi Franţa. Pentru a fenta criza, bărbatul lucrează ceramică pentru larg consum, preţul vaselor pornind de la 10 euro. „Fiul a lucrat în Italia şi mai are cunoştiinţe acolo, pentru a vinde marfa. Eu m-am axat mai mult pe tăvile pentru friptură, dar realizez şi tot felul de castoane, farfurii sau ceşcuţe din lut, care sunt foarte apreciate de străini", spune olarul Pueţu.
Dragostea pentru cocoloşul de lut
O altă ceramistă din Horezu afirmă că trebuie să iubeşti această meserie ca să poţi rezista. „Trebuie să ai putere ca să te lupţi cu pământul, dar mai ales trebuie să îţi placă să modelezi cocoloşul de lut. Eu am încercat să redau în vasele create de mine naturaleţea şi simplitatea vieţii de la sat. De aceea, cocoşul pe care eu îl realizez este diferit de cel al celorlaţi meşteri din zona Horezu. Cei care s-au arătat încântaţi de vasele mele şi s-au transfosmat în clienţi fideli, au fost Adrian Păunescu, Adrian Năstase şi Tiberiu Ceia", spune ceramista Elena Vegheanu.
Sub semnul „Cocoşului de Hurez"
24 de meşteri olari din Horezu dau viaţă lutului roşiatic pe care îl procură din Dealul Ulmului, o zonă din apropierea oraşului. Olăritul este una dintre cele mai vechi şi respectate tradiţii din zonă, iar elementele speciale promovate sunt spirala vieţii, spicul de grâu şi renumitul cocoş de Horezu. Anual, zeci de ceramişti din toată ţara îşi dau întâlnire, aici, la manifestarea „Cocoşul de Hurez", prilej de voie bună şi cinstire a vechilor tradiţii păstrate cu sfinţenie în zona Olteniei de sub Munte.