Bianca, o adolescentă din Iaşi, merge 26 de km pe jos până la şcoală. „Mi-ar plăcea să devin croitoreasă, dar nu vreau să îmi fac speranţe prea mari”

Bianca Michiu, o elevă în vârstă de 16 ani din comuna Şipote din judeţul Iaşi, este nevoită să parcurgă câte 26 de kilometri pe jos pentru a merge la şcoală, atunci când nu îşi permite cei 20 de lei, necesari ca să plătească biletul la utobuz.

Bianca locuieşte alături de mama ei, care suferă de ciroză hepatică, şi tatăl Sebastian Michiu care, deşi nu are un loc de muncă stabil, aduce un ban în casă muncind cu ziua prin sat, potrivit Bună Ziua Iaşi.

Fata este elevă în clasa a IX-a la Liceul Tehnologic Vlădeni, la Profilul Textile şi merge pe jos câte 13 kilometri pentru a ajunge la timp la ore. Doar în ultima lună a mers pe jos de 4 ori, dus-întors. 

”Nu se întâmplă tot timpul să merg pe jos, decât când nu am bani de autobuz. Un bilet costă 10 lei dus şi 10 lei întors, iar când nu am bani, nu am ce să fac, merg pe jos. E greu, e frig, mi-e foarte frică, mai ales seara, când mă întorc. Când plec e mai bine, merg uşor pe marginea asfaltului, dar când ajung lângă lacul de la Hălceni, bate vântul foarte tare. De acasă şi până la liceu, fac o oră. Mi-e foarte frică seara să mă întorc, că e întuneric, dar mai reuşesc să găsesc 10 lei să mă întorc cu autobuzul. M-am învăţat aşa, e greu, dar nu am ce să fac. Uneori e mai bine, alte ori e mai rău”, a povestit Bianca Michiu, elevă la Liceul Tehnologic Vlădeni.

Bianca Michiu reuşeşte cu greu să îşi cumpere un abonament de transport din banii de bursă socială, singurul ei venit, dar visează să termine cu bine liceul şi să devină o croitoreasă de succes

”Îmi place să merg la şcoală, să stau cu prietenele mele, mai trece timpul. Materia mea preferată e matematica, dar ce îmi place mie cel mai mult să fac este să cos. Ştiu să cos foarte bine. Mi-ar plăcea să reuşesc să devin croitoreasă, dar nu vreau să îmi fac speranţe prea mari. Eu iau bursă socială, dar nu îmi ajunge nici să îmi plătesc abonamentul, pentru că este mult mai scump. Doar pentru o săptămână costă 90 de lei, şi bursa mea este puţin peste 200 de lei pe lună. Am noroc că mă mai ajută fraţii mei mai mari, dar şi ei au familiile lor şi nu reuşesc nici ei mereu. La vară o să fie mai bine. Nu îmi este ruşine să merg pe jos, asta e situaţia. Luna asta am mers pe jos de 3, 4 ori, atât.”, a precizat eleva.

Colegii şi profesorii cunosc situaţia fetei şi o ajută atunci când pot.

Familia Michiu are un venit lunar de aproximativ 600 de lei, ce reprezintă bursa socială a fetei şi alocaţia acesteia.