Locul celei mai mari fabrici de mătase din România. Scene de nedescris se petreceau seara în oraşul invadat de tinerele navetiste
0Cea mai mare fabrică de mătase artificială şi materiale textile din România primelor decenii de comunism este ruinată. Un turn înalt de peste 220 de metri a rămas din vechea uzină.
Uzina „Vâscoza” din Lupeni a fost, în trecut, una dintre cele mai mari fabrici din industria textilă a României. A fost înfiinţată în anul 1938, iar în primii ani de funcţionare avea peste 1.000 de angajate şi producea fibre textile din celuloză pentru mai mult de 70 de întreprinderi din ţară.
Termocentrala Paroşeni, mega-proiectul secret al României anilor '50, dezvăluit de CIA
Barajul uriaş din Valea Jiului, abandonat înainte de finalizare, după două decenii de muncă FOTO
Turnul înalt de peste 220 de metri, de pe malul Jiului, înconjurat de ruine industriale, aminteşte de uriaşa uzină din Valea Jiului, închisă la sfârşitul anilor ´90. În anii celui De-al Doilea Război Mondial, uzina „Vâscoza” ar fi produs textile şi măşti de gaze pentru armata română. Numărul mare al femeilor angajate aici, provenite din toate localităţile Văii Jiului, a creat o situaţie socială dificilă, potrivit autorităţilor vremii.
Turnul Vîscozei. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL
„Fabrica de mătase Vâscoza S.A.R. adăposteşte 1.000 de muncitoare, fete tinere şi soţii ale muncitorilor. Acestea, ieşind de la lucru la orele 10 seara, multe dintre ele fiind din alte localităţi, sunt aşteptate de cete întregi de tineri, dând un aspect depravant acestor scene. Întârziind cu voia trenurile, aceste fete, fiind ademenite de tineretul dornic de aventură, nu mai pleacă acasă, ci rămân în localitate, găsindu-şi la prima colegă de lucru un adăpost, pentru ea şi cavalerul ei. Aceasta ar fi numai partea cea mai nevinovată şi cea mai obişnuită a laturii acestea, dar, dureros, însuşi nevestele muncitorilor, ale căror bărbaţi stau câte opt ore în lucru, fără primejdie ca vreunul să se întoarcă mai curând acasă, aceste femei se dedau la adevărate orgii, mai ales acelea care au în casă câte un chiriaş, care aproape întotdeauna nu este în muncă în acelaşi timp cu soţul. Aceasta ar fi latura de desfrâu al acestei localităţi, care trebuie să fie combătută de organele noastre poliţieneşti şi către care latură ne îndreptăm chiar toată atenţiunea, căutând să înfrânăm această adevărată prostituţie clandestină, cea mai periculoasă de reprimat”, informa Poliţia Lupeni, într-un raport din 1941, păstrat în Arhivele judeţului Hunedoara.
Rămăşiţele fabricii Vâscoza. ADEVĂRUL
Poliţiştii arătau că primeau zilnic reclamaţii privind cazuri de violenţă în familie şi adulter, dar şi sesizări privind prostituţia clandestină şi focarele de boli venerice aduse de aceasta, într-un oraş care în acei ani se extinde într-un ritm alert datorită mineritului şi fabricii de textile. „Pentru ameliorarea stării absolut imorale, care domină această regiune, unde prostituţia se practică pe o scară atât de întinsă, chiar în mediile sociale superioare, suntem de părere a se institui un amplu control, neprecupeţind niciun considerent de ordin social, iar în ce priveşte Fabrica de mătase, credem că ar aduce un real folos instituirea unui control medical, chiar periodic. Cea mai importantă ameliorare ce s-ar aduce pentru înfrângerea prostituţiei şi mai presus de toate pentru prevenirea şi tratarea bolilor venerice, mai ales că există o lege pentru înlesnirea supravegherii medicale speciale, ar fi ca să se dispună din partea Ministerului Sănătăţii trimiterea în regiune a unui medic specialist în boli venerice, întrucât toată regiunea este lipsită de specialişti”, informa Poliţia Lupeni, în raportul din 1941.
Fabrica Vâscoza, privatizată şi ruinată după 1990
După Al Doilea Război Mondial, fabrica de textile s-a extins, iar cartierul din vecinătatea ei a primit numele Vâscoza.
Vâscoza, în anii 50. FOTO: J. Horvath, Muzeul de Etnografie din Budapesta.
„Fabrica Vâscoza produce fibre textile din celuloză adusă de la Zărneşti. Până în prezent, este cea mai mare astfel de fabrică din ţară, furnizând materiale pentru mai mult de 70 de întreprinderi. Producţia ei a crescut continuu în ultimii ani. Totuşi, această uzină nu îşi găseşte locul în complexul industrial din Valea Jiului. Pe de-o parte, din cauza procedeelor chimice pe care această industrie le foloseşte, aerul fiind încărcat cu dioxid de carbon, iar pe de altă parte, din cauza lipsei materialului brut din acest raion, celuloza fiind adusă de la mare distanţă, putem trage concluzia că locul ales pentru înfiinţarea acestei uzine nu este potrivit aici”, arăta Athena Rădoi, autoarea volumului „Probleme de geografie – Geografia industrială a raionului Petroşani” (1955).
Cartierul Vâscoza. ADEVĂRUL
În primele decenii de funcţionare, cele mai multe dintre muncitoarele fabricii Vâscoza proveneau din Valea Jiului. Făceau naveta la uzina de textile cu trenul şi autobuzele, de la distanţe de până la 20 de kilometri. Cinci blocuri au fost construite în anii ´50, în cartierul Vâscoza, pentru familiile angajatelor provenite din alte regiuni, în special din sudul României (Gorj, Dolj).
După Revoluţie, fabrica întinsă pe circa 20 de hectare a fost privatizată, numărul angajaţilor a fost redus la circa 100, iar în anii următori, cele mai multe din construcţiile sale au fost dezafectate. Câteva hale ale fostei uzine mai sunt folosite de alte societăţi, însă o mare parte a terenului pe care funcţiona Vâscoza a rămas acoperit de ruine. Unii localnici au propus ca turnul uriaş al acesteia, ridicat în anii ´50, să fie clasat ca monument istoric.
Municipiul Lupeni şi ruinele fabricii Vâscoza (2020).
Vă recomandăm să citiţi şi:
Mare baraj al României, finalizat la 35 de ani de la startul lucrărilor VIDEO