Video Mare baraj al României, finalizat la 35 de ani de la startul lucrărilor VIDEO
0
Barajul viitoarei acumulări hidrotehnice Mihăileni de pe râul Crişul Alb a fost finalizat, la 35 de ani de la începerea lucrărilor.
Joi, 31 martie, au fost recepţionate lucrările la barajul Mihăileni, situat pe râul Crişul Alb, la limita judeţelor Hunedoara şi Alba. Ministrul Tanczos Barna, al Mediului, Apelor şi Pădurilor, s-a numărat printre cei prezenţi la eveniment.
GALERIE FOTO CU BARAJUL MIHĂILENI
Lucrările la baraj au început în 1987, iar construcţia face parte din Acumularea Mihăileni, un proiect hidrotehnic plănuit de autorităţile comuniste pentru alimentarea cu apă a localităţilor şi a exploatărilor miniere din zona Bradului, precum şi pentru producţia energiei electrice.
Barajul uriaş din Valea Jiului, abandonat înainte de finalizare, după două decenii de muncă FOTO
Lacul Cinciş, şase decenii de la înfiinţare. Cum arată acum „litoralul Hunedoarei”, clădit pe ruinele a cinci sate | VIDEO
La 35 de ani de la începerea lucrărilor, Administraţia Naţională Apele Române a anunţat că până în prezent au fost finalizate: barajul, descărcătorul de ape mari, plotul de apă industrială şi microhidrocentrala, inclusiv montajul echipamentelor hidromecanice; drumul de exploatare de pe malul stâng, pe o lungime de 3,60 km; devierea Drumului Naţional 74 din care s-au executat 3,52 km (din totalul de 4,6 kilometri), trei poduri, un viaduct şi sediul de exploatare.
Barajul Mihăileni. Foto: Prefectura Hunedoara
Până în anul 2023 urmează să fie finalizate şi celelalte componente ale investiţiei, anunţă Prefectura Hunedoara: devierea Drumului Naţional DN 74 Brad – Abrud pe o lungime de 4,54 kilometri; devierea a cinci kilometri din drumul de exploatare pe malul stâng al lacului de acumulare, cu podul peste râul Crişul Alb la coada lacului; strămutarea celor 5,5 kilometri ai liniei de înaltă tensiune care traversează lacul de acumulare; amenajarea traseelor torenţilor care se descarcă în lacul de acumulare în scopul reducerii colmatării acestuia cu aluviuni; amenajarea cuvetei lacului de acumulare în vederea ecologizării acesteia.
Acumularea de la Mihăileni va putea să îşi mărească treptat volumul de apă pe care îl poate prelua în timpul viiturilor, anunţă Apele Române. Statul român a alocat până în prezent 148,51 milioane de lei, pentru realizarea investiţiei, din care 15 milioane în acest an. Valoarea totală a investiţiei este de aproape 168 de milioane de lei.

Acumularea Mihăileni, în toamna anului 2021. ADEVĂRUL
„Peste 17.000 de locuitori, inclusiv pe cei care trăiesc în municipiul Brad, precum şi obiectivele socio-economice din zonă (36 de kilometri de drumuri, 45 de kilometri de cale ferată), inclusiv amenajările agricole din lunca Crişului Alb (2.000 de hectare agricole) vor fi mai protejaţi de riscul inundaţiilor. Volumul total al acumulării va fi de 10,33 de milioane de metri cubi din care volumul pentru atenuarea viiturilor 6,50 de milioane metri cubi.
Anual, vor fi evitate pagube potenţiale de natură socio-economică în valoare medie de peste 700.000 de euro. Va furniza necesarul pentru alimentarea cu apă potabilă a locuitorilor din Brad, Crişcior, precum şi a altor consumatori aflaţi în aval de baraj. De asemenea, va constitui o sursă de apă pentru industria minieră din zonă. Mai mult, va avea şi un rol de producere a energiei electrice (1,2 Gw/an)”, au informat reprezentanţii Administraţiei Naţionale „Apele Române”.
Barajul Mihăileni. Foto: Apele Române.

Lucrările începute în 1987
Barajul şi lacul de acumulare de la Mihăileni, aflate la 15 kilometri de municipiul Brad, la limita judeţelor Hunedoara şi Alba, au intrat în şantier din anul 1987, iar lucrările trebuiau finalizate în cinci ani, potrivit proiectului iniţial, din anii regimului Ceauşescu.
Barajul Mihăileni. În amonte. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL

Acumularea de pe râul Crişul Alb a rămas, în schimb, unul dintre cele circa 30 de proiecte hidrotehnice începute înainte de 1989 în România şi nefinalizate în următoarele trei decenii. De această investiţie urmau să beneficieze comunităţile din zona Bradului, precum şi numeroasele uzine şi exploatări miniere din Apuseni, dispărute între timp.
Proiectul prevedea construcţia unui baraj pe râul Crişul Alb, cu o lungime de aproape 300 de metri şi o înălţime maximă de 24 de metri, precum şi amenajarea unul lac de acumulare cu un volum de peste 10 milioane de metri cubi, o suprafaţă de 110 hectare şi o lungime de 4,5 kilometri.
Barajul. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL
Amenajarea hidrografică de pe râul Crişul Alb a fost proiecată să producă 1,2 GW pe an. În primii trei ani de la începerea lucrărilor, peste 60 la sută din lucrări au fost realizate, inclusiv cea mai mare parte din devierea DN 74, de 4,5 kilometri, aflată în prezent în şantier. După 1990, acestea au stagnat în perioade lungi sau au avansat într-un ritm lent. În ultimii ani, Acumularea Mihăileni a rămas în conservare, iar singurele lucrări care au avut loc aici au fost de întreţinere a şantierului.

Barajul Mihăileni. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL

Vă recomandăm să citiţi şi:
FOTO Secretele lacurilor glaciare din Retezat. Unde se află „minunile albastre“ din inima munţilor


















