Legătura tainică dintre Sarmizegetusa Regia şi Mănăstirea Prislop. De ce urcă pelerinii lui Arsenie Boca în situl antic

Fiecare sărbătoare religioasă aduce un mare număr de turişti la Sarmizegetusa Regia, iar mulţi dintre ei urcă în situl fostei capitale dacice, după ce mai întâi au vizitat Mănăstirea Prislop. De Sfânta Maria, Sarmizegetusa Regia a înregistrat un record de vizitatori.

Administratorii sitului UNESCO Sarmizegetusa Regia au anunţat că, duminică, aşezarea antică a fost vizitată de aproape 1500 de oameni. Este cel mai mare număr de vizitatori înregistrat în ultimii ani, într-o singură zi, în fosta capitală a Regatului Dac.

La orele amiezii, sute de maşini puteau fi văzute parcate pe marginea şoselei spre Sarmizegetusa Regia, înainte de parcarea de la poalele ei. Drumul, care în urmă cu o săptămână, a fost devastat de viituri, a fost reparat de urgenţă, dar sunt impuse restricţii de viteză pentru şoferi.

Mulţi dintre turiştii care au vizitat aşezarea dacică din Munţii Orăştiei au venit aici după ce mai întâi au fost în pelerinaj la Mănăstirea Prislop, unde se află mormântul părintelui Arsenie Boca, a declarat Vladimiri Brilinsky, administratorul sitului.

Există chiar şi un mit recent, inventat de turiştii mai religioşi, care explică legătura dintre Sarmizegetusa Regia şi Mănăstirea Prislop. Se spune că oamenii care se apropie de izvorul din Sarmizegetusa Regia pot auzi bătăile clopotelor de la mănstire.

De fapt, sunetele care seamănă cu bătăile unor clopote provin din căminul de scurgere al izvorului şi sunt cauzate de căderea de apă de la înălţime. Pentru alţi vizitatori, atât Prislopul cât şi Sarmizegetusa Regia, aflate la distanţă de circa 50 de kilometri, sunt considerate fie locuri sfinte, fie încărcate de energie pozitivă.

Vă recomandăm şi:

Zamolxis, în cele mai stranii mărturii antice: „Geţii aleg în fiecare an un sol pentru a-l trimite zeului lor. Este înjunghiat cel socotit cel mai vrednic”

Zamolxis a fost recunoscut de numeroşi autori din lumea antică drept divinitatea supremă a geţilor. O serie de mărturii istorice, vechi de milenii, au oferit detalii despre viaţa şi învăţăturile personajului misterios.

Ritualurile erotice şi macabre prin care tracii îşi venerau zeii. Ce rol aveau orgiile sexuale în practicile strămoşilor noştri

Tracii îşi venerau zeii prin numeroase ritualuri care au stârnit uimirea autorilor antici. Unele implicau orgii sexuale, în timp ce altor zei li se ofereau sacrificii umane. A existat o mare diferenţă culturală între geţii din nordul Dunării şi celelalte triburi tracice, susţin istoricii.

Anecdote din Antichitate despre daci: au tăiat pădurea pentru a-i speria pe romani, fumau cânepă, iar un preot s-a prefăcut mort pentru a nu fi ucis

O serie de anecdote ce datează din Antichitate i-au prezentat pe daci în roluri mai puţin obişnuite. Autorii povestirilor scurte şi amuzante relatau despre cum au reuşit dacii să le înşele vigilenţa romanilor, de ce au renunţat la vin sau de ce trăgeau cu săgeţi spre cer, în timpul furtunilor.