FOTO „Supermuncitorii” din deceniile trecute: cum erau imortalizate chipurile oţelarilor şi ale minerilor

Statuile şi frescele vechi, care decorează mai multe locuri din Hunedoara şi din Valea Jiului, arată cum trecutul industrial al celor două regiuni şi-a lăsat amprenta asupra prezentului.

Un monument ridicat în urmă cu patru decenii îi întâmpină pe trecători în faţa uneia dintre porţile principale ale vechiului combinat al Hunedoarei.

Pe soclul metalic sunt înfăţişate scene din activitatea oţelarilor din deceniile trecute.

Personajele au alura unor atleţi masivi, ce par coborâţi din legendele Antichităţii, cu chipurile aspre şi muşchii încordaţi de munca istovitoare. Bărbaţii au cămăşi şi veste descheiate şi poartă bocanci. Ţin unelte grele în mâini şi ucrează alături de femeile, întruchipate cu aceleaşi trăsături robuste.

Monumentul din Hunedoara a păstrat emblema fostei întreprinderi siderurgice. A ruginit pe alocuri, însă daunele care i-au fost aduse de trecerea timpului sunt incomparabil mai mici faţă de starea în care au ajuns clădirile din împrejurimile lui. Construcţiile imense ale fostului combinat au ajuns pustii, degradate, devastate şi chiar demolate.

Statuile care impuneau respect
În gara Hunedoarei, alte scene din trecutul industrial al municipiului sunt prezentate călătorilor ajunşi în holul mare al clădirii. Personajele unuia dintre cele două tablouri vechi de aproape şase decenii sunt muncitori din Oţelărie, cu chipurile luminate de flăcările cuptoarelor.

Decorul celuilalt tablou îl reprezintă un deal de la marginea oraşului, unde localnicii petrec împreună la iarbă verde, departe de agitaţia combinatului spre care par să privească.

Trăsăturile oţelarilor din Hunedoara sunt regăsite şi în cele ale minerilor, înfăţişaţi de statuile şi frescele care decorează oraşele Văii Jiului.

În Vulcan, chipul luminos al unui ortac ocupă aproape toată suprafaţa unuia dintre pereţii liceului din localitate. În Lupeni, Petroşani, Petrila şi Uricani, vizitatorii pot vedea alte statui ale minerilor, cu toate reprezentând personaje impunătoare.

După 1990, moda statuilor şi basoreliefurilor dedicate muncitorilor nu s-a mai regăsit în Hunedoara şi Valea Jiului, afectate din plin de fenomenul dezindustrializării.

Vă recomandăm şi:

Nikita Hruşciov, cel mai puternic om care a vizitat Hunedoara. Cum a fost primit şeful URSS în ţinutul lui Dracula          Hunedoara a intrat pentru prima dată în atenţia celor mai importante ziare occidentale în vara anului 1962, după ce a primit vizita liderului sovietic Nikita Hruşciov. Întreg oraşul şi-a schimbat înfăţişarea pentru a-l onora cum se cuvine pe şeful URSS, considerat unul dintre cei mai influenţi oameni din lume.

FOTO Gara Hunedoarei, locul unde sunt păstrate simbolurile din comunism       Gara municipiului Hunedoara a devenit o umbră a ceea ce însemna pentru localnici în deceniile trecute. Peroanele ei au rămas pustii. De două ori pe zi, trenurile de navetişti mai pornesc din gară spre Simeria, însă de cele mai multe ori garniturile sunt goale.

FOTO Nikita Hruşciov şi Gheorghe Gheorghiu Dej au cinat aici. Fostul restaurant Corvin este aproape ruinat             În vara anului 1962, Hunedoara primea vizita istorică a liderul Uniunii Sovietice, Nikita Hruşciov. Cel mai puternic om al URSS din acea vreme a vizitat Castelul Corvinilor şi combinatul Hunedoarei şi a cinat „La groapă”, locul cochet ce urma să poarte numele de Restaurantul Corvin. Ultimii ani au transformat imaginea fostului restaurant Corvin, cea mai mare parte a complexului fiind lăsată în paragină.

„Acesta este Petru Groza!” Cum l-au caracterizat jurnaliştii americani pe capitalistul din Deva devenit şeful primului guvern comunist          „Este genul de om pe care sovieticii l-ar exila inevitabil în Siberia. Şi totuşi conduce un guvern comunist”, titrau ziarele americane după ce avocatul şi moşierul din Deva fusese impus de sovietici la conducerea primului guvern comunist. Povestea celui mai important om politic din trecutul Hunedoarei devenea astfel, în 1946, subiect de presă în Statele Unite ale Americii.

FOTO “Jocurile foamei” din primele zile ale anului 1990: cum reacţionau hunedorenii în faţa ajutoarelor umanitare trimise din Occident            În săptămânile care au urmat de la răsturnarea regimului Ceauşescu, vreme în care românii se confruntau cu o situaţie ce poate părea de neconceput în prezent, iar teama de foamete era întreţinută de nesiguranţa în care se afla societatea, sosirea primelor ajutoare umanitare trimise în ţară din Occident a creat situaţii incredibile.