Cele mai mari inundaţii din Retezat. 22 de ani de la viiturile mortale care au spulberat o colonie muncitorească
0Au trecut 22 de ani de la cele mai catastrofale inundaţii din Retezat. În iulie 1999, 14 oameni au murit, iar alţi peste 20 au fost răniţi, în colonia de la poalele barajului Gura Apelor.
Cele mai mari inundaţii produse în Retezat au avut loc în, urmă cu 22 de ani, în iulie 1999. Atunci torenţii au spulberat o colonie muncitorească din vecinătatea barajului Gura Apelor şi au ucis 14 oameni.
Timp de trei zile, între 12 şi 14 iulie 1999, ploile intense din Retezat au provocat viituri şi alunecări de teren, care au distrus căminul muncitoresc, în care se aflau zeci de oameni.
„Caracterul violent al precipitaţiilor din noaptea de 11/12 iulie 1999 a provocat o torenţialitate fără precedent în întreaga parte montană a văii Râului Mare şi pe afluenţii acestuia. Pe câteva văi au fost cazuri în care torenţii au antrenat deluviul până la roca de bază târând totul în albia Râului Mare, pe drumurile de acces sau pe platformele de organizare de şantier din colonia barajului Gura Apelor. În secţiunea coloniei din avalul barajului Gura Apelor s-au produs patru torenţi principali, dintre care cel mai violent a fost cel din dreptul locuinţelor coloniei. Torentul a spălat deluviul până la rocă, a dezrădăcinat copaci şi a târât totul pe platforma locuită a coloniei. Copaci şi bolovani imenşi au izbit şi străpuns dintr-o parte în alta pereţii a două barăci locuite, situate în dreptul torentului. Au fost omorâţi 14 oameni, printre care au fost şi copii. Nenorocirea s-a produs în timpul nopţii de 11/12 iulie 1999, moment în care toată lumea dormea, reacţia de apărare împotriva dezastrului fiind practic nulă”, scria inginerul Augustin Vlaiconi, în articolul „Viitura din iulie 1999 produsă în Retezat”, publicat în revista de specialitate Energetica.
Zona de la poalele barajului unde se afla colonia. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL
Pagube uriaşe
Pe drumul de acces de la Brazi la barajul Gura Apelor s-au produs numeroase blocaje, care au împiedicat accesul echipelor de intervenţii. Zona de albie din avalul Coloniei a fost complet acoperită de torentul de pe Pârâul Negru, apa fiind deviată pe traseul şoselei de acces şi aceasta supraînălţată cu circa un metru de aluviuni. De asemenea, podul peste Râul Mare din avalul coloniei a fost complet blocat cu aluviuni. Lucrările de reparaţie pentru remedierea consecinţelor viiturii au costat peste 27 miliarde lei vechi. În timpul viiturii, apa din lacuri s-a colorat în galben-maroniu, a devenit mată şi vâscoasă, aspect care s-a păstrat circa o lună după eveniment, informa inginerul Augustin Vlaiconi.
„Obişnuiţi să mergem vara pe Râul Mare în Retezat, unde abia pridideşti să găseşti un loc de popas, am rămas îngroziţi când, în aceste zile, frumoasele privelişti au căpătat culoarea morţii. Astfel, la bilanţul de marţi de la Prefectură, s-au prezentat următoarele: Râul de Mori este cea mai afectată localitate, urmează Brădăţel. Drumul de acces până la Baraj este deja eliberat de munictorii de la Hidroconstrucţia. Bilanţul morţii: 13 persoane, până marţi, la prânz. 20 de oameni spitalizaţi – sub mâl şi dărâmături sunt căutate alte cadavre ale celor prinşi de puhoaie. Cifre reci. Nenorocirea de la poalele Retezatului este imensă şi nu poate fi redată în scris. Trebuia doar să îi vezi pe cei care căutau cu mâinile prin noroaie după oamenii acoperiţi de ucigaşul munte, pentru a-ţi da seama cu adevărat ce forţe satanice au acţionat acolo”, informa fostul ziar local Călăuza, în primele zile după tragedie. Atunci, mai multe localităţi din judeţ au fost afectate de inundaţii, iar alţi doi oameni au murit înecaţi în Valea Jiului, după ce au fost luaţi de torenţi
Vă recomandăm să citiţi şi:
Monumentul dedicat prinţului Rudolf al Austro-Ungariei, venit la vânătoare în Retezat, în 1882 VIDEO