REPORTAJ Castrul roman de la Barboşi, istorie aruncată la gunoi

Lucrările arheologice au fost abandonate, iar bălăriile şi mizeria pun stăpânire pe ruine. Vestigiile vechi de peste 2.000 de ani au ajuns să fie loc de depozitare a molozului şi păşune pentru vacile satului.

De peste 20 de ani, situl arheologic Tirighina-Barboşi, care  face parte din Patrimoniul Cultural al României, se află într-o continuă stare de degradare. Dezastrul a fost adus, în repetate rânduri, şi la cunoştinţa autorităţilor gălăţene. Fără rezultat însă.

Călcat de hoţi şi vaci

După revoluţie, castrul a devenit, pentru unii, depozit de material de construcţie gratuit. Piatra zidurilor a fost cărată şi folosită la gardurile gospodăriilor. Localnicii nu s-au ferit să facă acest lucru, mai ales ca situl nu este împrejmuit sau păzit.  

„Tot satul a cărat piatră de pe dealul Tirighina. Lumea ştie că acolo a fost fortăreaţă geto-dacică, deşi totul este în paragină de foarte mult timp. Totul este acoperit de gunoaie şi moloz. Clădirile alea demolate erau frumoase pe vremea lui Ceauşescu, mai poposeau turişti. După Revoluţie, s-a distrus tot”, ne-a spus Nelu Costache, un localnic din Barboşi.

Situl se putea dezvolta măcar partea de săpături arheologice, însă specialiştii de la Muzeul de Istorie din Galaţi nu au primit niciun sprijin din partea autorităţilor. „Zona este plină de istorie. Din păcate, situl este mult prea puţin exploatat. În ultimii ani nu am mai avut resurse financiare pentru a continua săpăturile”, ne-a declarat profesorul Cristian Căldăraru, directorul Muzeului.

Mărturie că situl e doldora de istorie stau descoperirile arheologice realizate în anul 1979, când specialiştii de la Muzeul de Istorie au scos la lumină 16 morminte romane, cel mai valoros dintre acestea fiind mormântul lui Innocens, primul creştin roman.

În octombrie 2009 s-a ivit o rază de speranţă pentru castrul roman de la Barboşi. După foarte mult timp de indolenţă şi nepăsare, autorităţile gălăţene s-au întâlnit pe dealul de la Tirighina şi au semnat memorandumul „S.O.S. Tirighina-Barboşi”, care a fost înaintat Ministerului Culturii şi Camerei Deputaţilor.

Memorandumul cuprinde nouă puncte, printre care delimitarea sitului arheologic prin ridicare topo în sistem STEREO 70, punerea în evidenţă pe promontoriul Tirighina a traseului fortificaţiei romane, evidenţierea eventualelor vestigii, demolarea construcţiilor ridicate ilegal în interiorul sitului şi interzicerea amplasării de construcţii noi, ecologizarea zonei, împrejmuirea sitului şi instalarea unui panou indicator şi refacerea scării de acces către castrul roman.

Sortit pierzaniei
Speranţele s-au spulberat foarte repede, deoarece respectivul memorandum a fost respins.

„Ministerul Culturii a trimis tuturor instituţiilor de cultură o listă cu toate monumentele istorice care se află în stare de degradare şi care urmează să fie reabilitate. Din păcate, castrul roman de la Barboşi nu se află pe acea listă”, spune Cristian Căldăraru.

Salvarea castrului costă 400.000 de lei

În urmă cu doi ani, specialiştii de la Institutul de Arheologie din Iaşi au întocmit un proiect de consolidare şi restaurare a castrului Tirighina, precum şi de continuare a săpăturilor arheologice. Proiectul avea o valoare de patru miliarde de lei vechi, însă nu a avut sorţi de izbândă.

Complexul arheologic de la Tirighina-Barboşi se întinde pe aproximativ 10 hectare şi cuprinde vestigii ale unui castru roman (ridicat pe ruinele unei cetăţi getă-dace), un castellum de pământ, două necropole romane, dintre care una tumulară, trei depozite de amfore şi aşezările civilă din şesul Siretului şi din zona de vest a Galaţiului.

Vox: „Muzeul de Istorie nu a avut resurse financiare pentru a continua săpăturile arheologice”, Cristian Căldăraru, istoric