Nesimţirea bulgărească s-a lăţit până-n mijlocul Dunării şi blochează circulaţia convoaielor de nave pe fluviu
0Autorităţile române acuză autorităţile bulgare că nu-şi îndeplinesc obligaţiile internaţionale privind menţinerea şenalului navigabil al Dunării la adâncimea stabilită. Sectorul bulgăresc de la kilometrul 568 a devenit un coşmar pentru toţi armatorii, care pierd acolo timp şi bani.
Conflictul dintre autorităţile române şi cele bulgare în privinţa administrării şenalului navigabil al Dunării a ajuns la un nou moment tensionat, după ce, în ultimii ani, între cele două state s-au purtat discuţii aprinse pe această temă.
Totul pleacă de la faptul că autorităţile bulgare nu vor să dragheze aluviunile din şenalul navigabil pe porţiunea pe care o au în grijă conform tratatelor internaţionale, mai exact în zona Belene (cuprinsă între kilometrii 568-567 ai fluviului, în amonte de Zimnicea).
Nivelul fluviului este acum foarte scăzut din cauza secetei prelungite din Europa, a faptului că Dunărea se desparte în zona amintită în două braţe, dar şi pentru că bulgarii refuză sistematic să facă dragaje, invocând faptul că ultimul tratat internaţional încheiat în această chestiune, în 1955, n-ar mai fi valabil.
Pe acest fond, în zona Belene, acolo unde şenalul este foarte îngust şi are porţiuni cu adâncimea de doar 2,1 metri, sunt înregistrate deja blocaje şi aglomerări de nave.
„Potrivit Convenţiei din 1955, segmentul de Dunăre de la kilometrul 375 la 610 este administrat de statul bulgar, iar segmentul de Dunăre de la km 610 la 845, de statul român. Autorităţile bulgare nu reuşesc să asigure adâncimea minimă de navigaţie de 2,5 metri, convoaiele de barje se descompun, trecând pe rând pe culoarele de apă pe care se află cea mai mare adâncime, în caz contrar existând pericolul să eşueze. Sunt blocaje în zonă”, a declarat Dorian Dumitru, directorul Administraţiei Fluviale a Dunării de Jos (AFDJ) Galaţi.
Acesta a mai precizat că pe sectorul administrat de autorităţile române nu există probleme de circulaţie, menţinându-se adâncimea minimă de siguranţă în navigaţie, de 2,5 metri.
„Pentru menţinerea aceste adâncimi, încă de pe 31 august, AFDJ draghează fundul Dunării în trei puncte diferite. Se acţionează în zona Bechet, în zona Cochirleni, în amonte de Cernavodă, precum şi în aval de Cernavodă, la Seimeni”, a mai declarat Dorian Dumitru.
Nesimţirea bulgărească produce, evident, prejudicii mari transportatorilor fluviale. Potrivit Asociaţiei Armatorilor din România, în această vară, din cauza întârzierilor din zona Belene (au fost nave nevoite să staţioneze şi 10-12 zile), transportatorii au suferit pagube evaluate la 3,5 milioane de euro.