Cum erau „angrenaţi” tinerii în sistemul de tip socialist. Soarta incertă a patrimoniului uriaş al UTC
0Uniunea Tineretului Comunist a reprezentat pentru Partidul Comunist Român cel mai bun instrument de înregimentare ideologică a tinerilor.
Uniunea Tineretului Comunist (UTC) a fost organismul înfiinţat de Partidul Comunist din Romania cu un scop clar, acela de a pregăti din toate punctele de vedere omul nou comunist si societatea lui perfectă.
La fel ca şi Partidul Comunist Român, care avea patru milioane de membri, şi Uniunea Tineretului Comunist avea în anii de final ai regimului Ceauşescu aproximativ acelaşi număr de membri.
În această structură erau recrutaţi tinerii care împlineau 14 ani şi care, pe lângă activităţile de muncă patriotică şi alte acţiuni, cotizau lună de lună. Fondurile elevilor erau folosite pentru diferite investiţii.
Aşa se face că UTC a reuşit să adune un patrimoniu important, care în mare parte s-a diluat după Revoluţia din 1989.
„Pentru o perioadă s-a chemat Uniunea Tineretului Muncitor, între anii 1948-1968, copiind linia Partidului Muncitoresc Român, aşa cum a mai fost cunoscut vremelnic mult mai sonorul Partid Comunist Roman. Astfel, pe data de 23 februarie 1968 se constituie Comitetul Judeţean al UTC Vrancea, în prezenţa tov. prim secretar al Comitetului Judeţean de partid Simion Dobrovici şi a tov. Popescu Ion secretar al CC al UTC. Primul prim-secretar al Comitetului Judeţean UTC a fost desemnat în persoana lui Stoica Costică, de profesie mecanic motorist”, potrivit lui Florin Dîrdală, istoric la Arhivele Naţionale-Filiala Vrancea.
Documentele Arhivelor Naţionale consemnează că întreg tineretul era mobilizat să participe la numeroase activităţi ce presupuneau efort intelectual, dar mai ales fizic precum acţiuni sportive, olimpiade, strângerea materialelor reciclabile, cluburi de vacanţă etc.
FOTO: Document din Arhivele Naţionale Vrancea
„Se mai făceau audiţii muzicale, sărbătorirea pomului de iarnă, difuzarea în şcoli prin abonamente a diferitelor publicaţii, acţiuni de educaţie sanitară, rutieră, juridică. Pe lângă astea, organizaţia prelua suprafeţe de teren în acord global, iar membrii plantau pomi şi viţă de vie, amenajau şi întreţineau, pe câteva întinderi, sistemele de irigaţii, păşunile şi fâneţele naturale, fondul forestier, recoltau fructe de pădure, igienizau pădurile, făceau tăiere de rodire la pomi şi viţa de vie sau prestau munci de înfrumuseţare şi gospodărire a localităţilor rurale”, mai adaugă Florin Dîrdală.
Din multe acţiuni şi din cotizaţiile membrilor UTC obţinea venituri considerabile care în şedinţele Comitetului executiv erau drămuite pentru a fi cheltuite pe sediu, întreţinerea acestora, dar şi construirea altora noi.
FOTO: Document din Arhivele Naţionale Vrancea
Astfel, la nivelul anului 1985 UTC Vrancea se laudă în rapoartele sale că a realizat din fonduri proprii 42 de locuinţe în Focşani, necesare pentru personalul muncitor, 30 sedii de Comitete comunale UTC -iste şi 55 de camere oficiale la comune, ce-i drept, recunoscându-se în acel moment că erau majoritatea într-o stare necorespunzătoare.
Despre soarta acestui patrimoniu nu se mai ştie nimic în prezent, fiind împrăştiat de sumedenia de organizaţii politice apărute de 1989.
Vă mai recomandăm:
FOTO: Niculina Moraru, ultimul prim-secretar comunist al Vrancei, a stat trei luni în arest în 1990