Cum a reuşit regimul comunist să şteargă vechile denumiri ale mahalalelor oraşului Focşani. Povestea neştiută a cartierelor urbei
0
Cartierele Obor, Bahne, Gară, ANL Sud şi Democraţiei, Laminorul, Mîndreşti sunt denumirile cunoscute azi de toţi focşănenii, însă înainte de Al Doilea Război Mondial ele erau cunoscute sub cu totul alte nume, rase de faţa pământului de „noua ideologie” promovată de bolşevici.
Focşaniul era cunoscut în vechime pentru mahalalele sale, dar şi locurile frecventate de târgoveţi, unde negustorii îşi desfăceau mărfurile. De aceea nu e de mirare că oraşul mijlocului secolului XIX avea nu mai puţin de 20 de hanuri, împânzite prin toate cartierele. Pe atunci, cartierele se numeau Asanache, Arion, Gramei, Călcâi, Raion, Grădinari, Cherestegii, Postăvari, Pielari, Blănari, Armeni, Sârbi, Israeliţi, Călugăreasa, Fânăriei, Însuraţei, Bordeasca, Stamatineşti, Săpunari, Sfântu Dumitru, Domnească.
Regimul comunist a reuşit însă să şteargă vechile denumiri ale mahalalelor din Focşani, iar noile cartiere se numesc acum Obor, Bahne, Gară, ANL Sud şi Democraţiei, Laminorul, Mîndreşti .
Puţini localnici cunosc cum s-au format aceste cartiere.
Zona Bahne a fost la începuturi un sat într-o zonă mlăştinoasă, provenită de la ploi şi apa ce se scurgea din canalul despărţitor al celor două provincii româneşti. Printr-o serie de lucrări, zona a devenit bună pentru organizare de grădini.
„Teritoriul a ajuns cu timpul o singură proprietate în mâna unui singur om, mai exact a două femei, boieroaica Ruxanda Stamatin până pe la 1900 iar până la 1945 a principesei Constanţa Ghica, acestea fiind de fapt rude. După două reformele agrare, terenul a fost expropriat şi acoperit o parte de o zonă urbană intens populată, iar cealaltă parte s-a transformat în teren bun pentru agricultură în vremea comunistă, prin înfiinţarea IAS Focşani, iar mai nou a devenit un loc propice dezvoltatorilor imobiliari. Zona aflată în intravilan este parţial acoperită cu case, iar cealaltă parte cu blocuri”, ne-a precizat istoricul Florin Dîrdală, de la Arhivele Naţionale Vrancea.
Zona Tăbăcari este evident că a primit această denumire de la meseria pe care o efectuau locuitorii acestei artere cunoscute din Focşani.
Cartiere botezate după breslele de meşteşugari
Ciudat este că alte nume de meserii nu s-au mai păstrat în nomenclatura urbană, deşi oraşul a fost plin cu bresle de meseriaşi.
„Poate importanta străzii, poate lungimea ei, poate hotarul despărţitor dintre principate, ce trecea exact pe aici, au făcut ca această îndeletnicire, tăbăcăria, să se transfere unei străzi şi unei zone urbane care să reziste până în prezent”, mai spune Florin Dîrdală.
Amorţitu, un cartier situat în nordul oraşului, a preluat acest nume de la viile pe care orăşenii le aveau în prelungirea oraşului, respectiva zona fiind denumită în trecut Viile Amorţitu.
Cartierul Gară este cel mai nou nume dintre mahalalele vechi, fiind creat pe la finele secolului XIX, odată cu construcţia liniei ferate şi a staţiei CFR Focşani, moment în care zona a devenit din ce în ce mai interesantă pentru viitorii orăşeni şi pentru un aglomerat ansamblu de blocuri ridicat cu voia şi resursele regimului comunist.
Cartierul Vâlcele, cel atât de disputat atât de orăşeni cât şi de comuna învecinată oraşului, Cîmpineanca, are o semnificaţie încă nedesluşită, nefiind găsit nimic în arhive legată de numele cartierului.
Cartierul Sud a luat fiinţă începând cu anul 1970, fiind dispus iniţial în jurul Mausoleului Eroilor Neamului şi extins apoi treptat, anticipând şi satisfăcând puternica deplasare de populaţie de la ţară la oraş din perioada de final a regimului comunist.
Cartierul Obor a căpătat numele odată cu înfiinţarea sa acum peste o sută de ani, când prin grija Primăriei orăşeneşti s-a înfiinţat acest spaţiu larg ce facilita vânzări de animale. În prezent, aici se mai comercializează, cu mai puţin succes, doar caii putere ai autovehiculelor autohtone şi de import, haine chinezeşti, precum şi ceva mărunţişuri utile prin gospodărie.
Cartierul Mîndreşti a preluat numele de la fosta comună cu acest nume care în anul 1963 a devenit localitate componentă a oraşului, după ce, şase ani, de pe la 1957 la 1963 a aparţinut de comuna Răstoaca.
Vă mai recomandăm:
Cum a fost alimentat cu apă oraşul Focşani şi de ce unele conducte au fost sparte de ţărani
Se încarcă comentariile...
