VIDEO Discursuri decente la Cluj cu ocazia Zilei Maghiarilor. Ce a însemnat 1848 pentru români şi pentru unguri
0Marşul ocazionat de Ziua Maghiarilor de Pretutindeni s-a terminat la Cluj cu o ceremonie în cadrul căreia au luat cuvântul lideri ai comunităţii maghiare şi oficiali ai administraţiei locale, precum primarul Emil Boc şi prefectul Gheorghe Vuşcan. La eveniment au participat circa 1.000 de persoane. Istoricul clujean Gelu Neamţu a explicat implicaţiile istorice ale Revoluţiei de la 1848 pentru români şi pentru maghiari.
După slujba ţinută la Biserica Sfântul Mihail, participanţii la marşul ocazionat de Ziua Maghiarilor de Pretutindeni s-au îndreptat spre strada Avram Iancu, în faţa fostului Hotel Biasini, clădire unde a fost postată placuţa în memoria poetului revoluţionar Petofi Sandor. Aici a fost amenajată o tribună şi o zonă specială pentru depunerea de coroane. Au fost prezenţi consulul general al Ungariei, Magdo Janos, preşedintele UDMR Cluj, Mate Andras, viceprimarul Anna Horvath, parlamentari şi consilieri locali ai UDMR, dar şi reprezentanţi ai autorităţilor publice clujene, primarul Emil Boc, preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Horea Uioreanu, prefectul Gheorghe Vuşcan.
Mesaje de la premieri
"Dincolo de politică şi de neînţelegerile dintre de moment avem aspiraţia comună de a trăi în prosperitate şi pace", a declarat prefectul Gheorghe Vuşcan transmiţând un mesaj de-al premierului Victor Ponta.
Consulul general al Ungariei, Magdo Janos a citit mesajul premierului Viktor Orban. În timpul manifestării, cei prezenţi au recitat poezii şi au cântat versuri patriotice maghiare. Primarul Emil Boc a luat si el cuvantul si i-a salutat pe cei prezenti spunand "Buna ziua" in limba maghiara si primind aplauze. “Pentru mine, cea mai importantă lecţie a Revoluţiei din 1848 este că doar împreună putem fi puternici şi putem reuşi şi că, dezbinaţi, nu suntem la fel de puternici. Atât naţiunea maghiară, cât şi cea română au învăţat din această lecţie a Revoluţiei de la 1848. (...) De zece ani am reuşit să avem împreună un oraş european" ", a susţinut Boc.
Apel la cultură de la PCM
Cel mai emoţionant mesaj a aparţinut preşedinteul Partidului Civic Maghiar Cluj, Laszlo Gyorgy, care după ce s-a adresat etnicilor maghiar, a vorbit în română. El s-a adresat audienţei cu cuvintele „dragi români”: “Am ajuns acolo că suntem sclavii instictelor rele care predomină în lumea de azi, instincte care au făcut ca oamenii noştri valoroşi să-şi ia lumea în cap, pierzând încrederea patriei. Daţi-mi voie, fraţi români, să vă spun că românii din Transilvania au obligaţia morală, cu noi împreună, să scape sufletele noastre de această sclavie modernă, făţarnică, sub măştile intereselor unora. Dacă nu vom reuşi să punem cultura în baza trăirii noastre de toat e zilele atunci e în zadar orice mod de guvernamânt, orice metodă, pentru că cultura ajută dintodeauna pentru realizarea înăltăţoare a omului”, a încheiat acesta. Ceremonia s-a incheiat cu depunerea de coroane la placuta lui Petofi Sandor de pe cladirea fostului hotel "Biasini", iar la final au fost intonate imnul Ungariei si imnul secuiesc.
Revoluţia din 1848 – de ce au luptat românii cu maghiarii
Ziua Internaţională a Maghiarilor de Pretutindeni marchează momentul din istoria ungurilor când a început, în 1848, lupta împotriva dominaţiei Imperiului Austro-Ungar.În acel an şi românii din Transivlania au început lupta pentru apărarea libertăţii naţionale, conduşi fiind de eroul national Avram Iancu. Despre ce au câştigat/pierdut românii şi maghiarii în 1848 scrie istoricul clujean Gelu Neamţu în articolul Revoluţia democratică de la 1848-1849 din TRANSILVANIA:
“George Bariţiu, cunoscutul redactor al Gazetei de Transilvania, arăta că românii se bătură pentru a-şi apărară „libertatea naţională, să nu fie prefăcuţi în maghiari, îşi apără patria ca mare Principat, pentru ca aceea să nu fie desfiinţată şi prefăcută în alt stat, în care ei nu mai puteau spera vreun viitor" [286]. Cu privire la faptul că aceste obiective sacre pentru revoluţia democratică română, au fost urmărite un timp, alături de trupele imperiale, reproş pe care îl mai aducea şi Gozman în cunoscuta sa scrisoare, Iancu reiterează că românii n-au avut de ales şi că deci nu puteau avea altă cale, punând la rândul său o întrebare retorică: „Camarila (precum vă place) ne asigură naţionalitatea încă atunci, când fraţii maghiari zbierau „Egy magyar nemzet - egy magyar haza", [o singură limbă maghiară - o singură patrie maghiară] apoi despre români, nu le plăcea a vorbi nici ca despre „Nep" [popor]. Acum judecaţi, ce era mai consult, a da mâna cu aceia care nu voiesc a şti de tine ? sau cu acela care-ţi promise împlinirea cererei" [287].
Ce au câştigat/pierdut românii şi maghiarii?
"Nu prea demult, istoricul maghiar Deak Istvan [288], făcea o afirmaţie deosebit de sumbră; aceea că adevăraţii înfrânţi în războiul civil n-au fost ungurii, cu atât mai puţin austriecii, ci românii. Ei, spune istoricul, n-au câştigat nimic din conflict. Nici Imperiu România Mare, nici Ducat român suveran sub conducerea Habsburgilor, nici măcar un teritoriu românesc autonom în Transilvania. Dar autorul studiului uită complet un fapt esenţial, acela că românii îşi înscriseseră în programul lor revoluţionar de la Blaj, respingerea uniunii. Or, am dat atâtea exemple, şi mai putem da, că în epocă faptul era cunoscut nu numai de români, ci şi de maghiari. Mai oferim totuşi un exemplu: mărturia lui Miko Imre, care în 17 septembrie 1848 îi raporta tranşant lui Batthyany că românii cu cele două regimente grănicereşti ale lor, se ridicau „în vederea nimicirii uniunii" [289]. Pentru nimicirea uniunii au luptat românii şi aceasta au obţinut-o. Desigur, a fost o victorie temporară, căci dualismul bătea la uşă şi când a fost inaugurat a răsturnat datele problemei; însă la încheierea operaţiunilor militare, Transilvania era cu autonomia recâştigată, şi pentru români strălucea un soare al speranţei, care dacă nu încălzea cine ştie ce, cel puţin dezmorţea sufletele lor încrâncenate şi atât de chinuite. Urma o nouă etapă, poate chiar mai grea decât cea a războiului civil, aceea a realizării pe cale paşnică a obiectivelor politice româneşti ce vor aduce noi frământări şi convulsii în anii ce vor veni.”, mai precizează Gelu Neamţu.
Citeşte şi