Analiză De ce n-au votat 70% dintre români. „Partidele să nu se proiecteze ca sursă de şefi ai oamenilor!”
0Trei experţi explică absenteismul masiv de la secţiile de votare a 69 % dintre români. Principalele motive sunt, dincolo de pandemie, succesiunea, într-un timp scurt, a patru tipuri de alegeri, lipsa unor mesaje noi ale partidelor şi respingerea de către tineri a politicii de concentrare a puterii „doar noi şi pentru noi”.
Înregistrarea celei mai scăzute prezenţe la vot de la Revoluţie încoace (31,84 %) este, în opinia analistului politic George Jiglău, lector universitar la Facultatea de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării (UBB), consecinţa mai multor factori, cel mai important fiind faptul că scrutinul din 6 decembrie a venit la finalul unei serii de patru rânduri de alegeri, la mică distanţă: europarlamentarele din 2019, prezidenţialele şi localele. „A fost o pierdere de energie din partea electoratului. La toate cele patru runde de alegeri, partidele, mai ales cele mari, nu şi-au schimbat semnificativ mesajele, au avut aceleaşi idei, sloganuri, obiective, şi cred că mulţi alegători au avut senzaţia că deja şi-au exprimat părerea despre acestea”, explică politologul (foto).
În opinia acestuia, faptul că partidele nu au venit cu mesaje noi, a determinat o mare parte din electorat să stea acasă.
În ceea ce priveşte pandemia, Jiglău susţine că aceasta a contat într-o oarecare măsură, dar a avut „un rol secundar, dacă nu chiar s-a situat şi mai jos în lista de cauze”, analistul apreciind că şi la locale a fost pandemie, dar, cu toate acestea, „prezenţa la vot a fost mai mare”.
Analistul susţine că demobilizarea electoratului a avut drept cauză şi faptul că preşedintele Klaus Iohannis „nu doar că a făcut campanie pro-PNL, dar a dat sentimentul că, indiferent de ceea ce se întâmplă la alegeri, tot PNL va fi la guvernare, eventual cu PMP şi, dacă va fi cazul, cel mult cu USR”.
„Partidele ar trebui să-şi rafineze mesajele”
În acelaşi timp, consideră analistul politic, „alegerile parlamentare capitalizează cel mai bine frustrarea faţă de politică”. „Se vede în absenteism şi acea cotă foarte scăzută de încredere pe care şi partidele, şi Parlamentul o au la fiecare sondaj, situându-se undeva sub 10%”, spune Jiglău.
În altă ordine de idei, acesta spune că absenteismul nu este „o dramă, cum nu e motiv de dramă nici intrarea AUR în Parlament”. „Am mai avut experienţa PPDD, care cred că se va repeta. E un semnal de alarmă pentru partide, care ar trebui să-şi rafineze mesajele”, conchide analistul politic.
Sociologul Ioan Hosu (foto), profesor universitar la la Facultatea de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării, pune absenteismul masiv pe seama „clasicei distanţe între votanţi şi parlamentari, care se vede în rezonanţa scăzută faţă de alegerile parlamentare” şi pe seama încrederii scăzute a populaţiei în instituţia Parlamentului, care se situează sub 15 % şi care se reflectă în prezenţa la vot. Sociologul spune că a contat, evident, şi pandemia de coronavirus.
Faţă de alegerile din 2016, PSD şi-a pierdut cam jumătate dintre votanţi (aproximativ 1.500.000, unii dintre ei, care nu s-au regăsit în noua „rebrenduire” social-democrată europeană, mergând acum spre AUR), PNL a avut o stagnare (uşoară creştere de câteva mii de voturi), iar USR-PLUS o creştere de câteva sute de mii de voturi (aproximativ 221.000, e drept şi prin acţiunea conjugată acum între USR şi PLUS); interesant, şi UDMR, care are un electorat mai disciplinat, a avut o scădere de aproximativ 89.000. Comparaţiile sunt relevante şi luând în calcul participarea mai scăzută la vot în 2020. Explicaţiile psihosociale pentru participarea scăzută şi rezultat sunt multiple şi trebuie coroborate pentru a înţelege bine fenomenul.
Daniel David, autorul Psihologiei poporului român
Politica de tip „doar noi şi pentru noi” nu a prins la tineri
Psihologul Daniel David (foto), rectorul UBB şi autorul „Psihologiei poporului român”, spune că, pe lângă faptul că unii oameni „nu au ieşit la vot de frica infectării”, „generaţia tânără şi chiar o parte din cea de mijloc nu apreciază concentrarea puterii”. „PNL şi USR-PLUS au mixat prea mult politicul cu expertiza. Era loc de experţi şi din afara partidului, inclusiv o garnitură de intelectuali care să le promoveze valorile la nivel social”, spune David. În opinia psihologului, oamenii, mai ales cei mai tineri, resping concentrarea puterii („doar noi şi pentru noi”). David e de părere că PSD a reuşit să reducă din pierderea electoratului aducând experţi din afara partidului în poziţii-cheie.
David mai spune că PNL a fost afectat şi de unele decizii legate de pandemie, care au
fost foarte "medicalizate" şi pe alocuri autoritatea a devenit „autoritarism”, ceea ce a trezit rezistenţă psihologică. „Le-a lipsit din grupul de lucru veriga psihologică, şi anume oamenii trebuiau să vadă ca statului îi pasă şi de „sufletul” lor, de necazurile emoţionale şi comportamentale în pandemie, că sunt învăţaţi cum să implementeze eficient sfaturile medicale şi că sunt parteneri în procesele de decizie (sigur, la nivelul la care se putea – măcar consultaţi şi informaţi adecvat). Tot la acest nivel, a lipsit şi veriga comunicaţională bună, care să facă ca informaţiile medicale şi psihologice să ajungă la oameni”, a detaliat David.
Nu au exista programe pentru toţi alegătorii
Psihologul consideră că marile partide nu au avut, în percepţia publică, programe comprehensive care să vizeze toată populaţia, ci şi-au ales un electorat de bază, neavând şi „un mesaj patriotic/tradiţional, astfel că acest segment nu a mai fost mobilizat decât în opţiunea AUR”, precizează David.
„Electoratul care nu a venit la vot ar fi avut dominant opţiuni spre USR-PLUS şi PNL dacă strategiile erau mai atente, inclusiv în relaţie cu pandemia (pentru PNL). PSD (cu noua „rebrenduire” social-democrată europeană), la fel ca UDMR, ar mai fi crescut uşor cu unele voturi ale oamenilor care nu au venit la vot speriaţi de pandemie (PSD mai ales în zona seniorilor). (...). În lumea modernă şi pentru noul electorat, partidele politice trebuie să se proiecteze ca reprezentanţii oamenilor, nu ca sursă de şefi pentru oameni!”, a conchis psihologul.
Vă recomandăm să mai citiţi:
Cum s-a ajuns la rezultatele-surpriză de la ultimele alegeri