Când încep şi când vor fi gata lucrările la metroul clujean. „În acest an se termină documentaţiile, iar în 2022 se finalizează licitaţia”
0Metroul din Cluj va beneficia de o finanţare de peste 300 milioane de euro de la Bruxelles, prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, iar alte fonduri europene vor fi accesate prin Programul Sectorial pentru Transporturi, spune primarul Emil Boc.
Fostul premier spune că anul acesta ar urma să fie gata documentaţiile pentru proiectul metroului, urmând ca în 2022 să se facă licitaţiile, iar din 2023 să se înceapă efectiv lucrările. Proiectul se va face aproape exclusiv cu fonduri europene. Astfel, metroul ar urma să primească o finanţare de 310 numai prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), iar alte sume importante vor veni de la Bruxelles prin alte proiecte.
„E important că 310 milioane de euro sunt prinşi în PNRR pentru metrou. Vor mai veni bani prin Programul sectorial pentru transporturi, pentru continuarea lucrărilor. Sunt nouă staţii prinse în partea asta de 310 milioane de euro, care să fie făcute. Se preconizează ca anul acesta să se termine documentaţiile, în 2022 să se facă licitaţiile, iar din 2023 să se înceapă lucrările. Important este că avem speranţă, avem viitor”, a spus Boc.
Nicio subvenţie de la bugetul central
Dacă metroul bucureştean a fost şi este subvenţionat masiv de statul român, iar costurile sunt exorbitante, proiectul metroului din Cluj prevede că eventualele subvenţii vor fi acordate exclusiv de primăriile din Cluj şi Floreşti.
De altfel, în document se specifică că proiectul este conceput cu obiectivul de a minimiza costurile de operare şi întreţinere, astfel încât eventualele subvenţii necesare să poată fi suportate integral de către primăriile Cluj-Napoca şi Floreşti, similar cu transportul în comun de suprafaţă, unde în fapt cheltuielile operaţionale şi de întreţinere sunt acoperite practic integral din veniturile operatorului de transport.
Totul automat
În acest sens, metroul de la Cluj va fi unul complet automat (GoA4/UTO), astfel încât trenurile nu vor avea nevoie de mecanici sau de alt personal la bord. Staţiile sunt proiectate cu obiectivul de a avea un număr minim de angajaţi per staţie şi fiecare va avea o singură zonă de acces înspre zona plătită.
Nu în ultimul rând, sistemul de taxare (inclusiv emiterea titlurilor de călătorie) va fi unul complet automat: varianta principală pe dispozitive mobile (cu cititoare NFC la turnicheţi), ca variantă de rezervă fiind sistemul existent de smart card-uri utilizat la transportul de suprafaţă;
Şi tot în acest sens se are în vedere utilizarea de materiale durabile, iluminat inteligent, recuperare regenerativă a energiei etc. Operarea trenurilor se va face automat în funcţie de cerere (inclusiv în timp real, în funcţie de informaţia primită de la validatoarele pentru accesul călătorilor în staţii, sistemul GoA4 putând injecta automat trenuri în circulaţie), însă însoţită de o aplicaţie mobilă care arată în timp real poziţia trenurilor, astfel încât călătorii să nu aştepte prea mult în staţii în perioadele cu operare la frecvenţă mai redusă. Traseul liniei de metrou începe din depoul suprateran aflat la vest de Floreşti va avea o lungime de 20,1 kilometri şi 19 staţii. Întreg traseul este subteran, mai puţin depoul din Floreşti.
Trenuri mai scurte ca în Bucureşti
Primele trei staţii deservesc zone de locuinţe de densitate medie din Floreşti, iar apoi staţiile 4 şi 5 deservesc zone multifuncţionale într-o dinamică dezvoltare, desfăşurate în jurul ancorelor viitorul spital regional de urgenţă şi respectiv centrul comercial Vivo.
Staţiile 6, 7 şi 8 deservesc cartierul Mănăştur (cea mai densă zonă de locuinţe din oraş), iar apoi linia urmează magistrala rutieră vest-est, traversând centrul oraşului, până la Piaţa Mărăşti. De aici, o ramură a liniei continuă înspre zona industrială Muncii, asigurând şi legătura cu calea ferată şi viitorul serviciu de tren metropolitan, iar o altă ramură deserveşte cartierele Gheorgheni şi Sopor. Întreaga linie este în subteran, cu excepţia racordului de tranziţie de lângă depou.
Metroul clujean va avea o capacitate adecvată cererii. Dimensiunea maximă a trenurilor va fi de 51 de metri lungime (35% din capacitatea trenurilor de metrou din Bucureşti). Sistemul oferă o capacitate maximă de transport de 15.200 călători/oră şi sens la frecvenţă maximă (un tren la 90 de secunde; aşadar 380 călători/tren şi 40 trenuri/oră).
Perioada de implementare este în total 80 luni din care proiectare preliminară (SPF, SF) ar dura 17 luni (mai 2020-septembrie 2021). Procedurile de licitaţie se vor întinde pe parcursul a 15 luni (septembrie 2021 - decembrie 2022). Pentru proiectare şi execuţia lucrărilor, inclusiv achiziţie de material rulant (trenuri) este prevăzută o perioadă de 48 de luni, între ianuarie 2023 şi decembrie 2026. Se estimează că unele dintre contractele propuse în planul de achiziţie ar putea începe mai devreme, de exemplu în iIulie 2022, în funcţie de desfăşurarea procedurilor de atribuire.
Metroul va fi realizat din fonduri europene, iar costurile întregului proiect, incuzând achiziţia de trenuri, au fost estimate între 1,3 şi 1,5 miliarde de euro.
Vă mai recomandăm şi:
Încă un oraş din România visează la metrou. Ce spun specialiştii