Tradiţii la Moşii de toamnă, ziua în care sufletele morţilor bântuie pentru iertarea păcatelor. De ce este interzis spălatul
0În fiecare an, Biserica Ortodoxă face mari trei pomeniri pentru sufletele celor trecuţi în nefiinţă: moşii de vară, de toamnă şi de iarnă. La biserică se citeşte sfânta liturghie şi slujba parastasului şi sunt pomeniţi adormiţii, după care oamenii merg acasă şi la morminte şi împart bucate pentru sufletul răposaţilor.
În tradiţia populară există credinţa că pe 7 noiembrie sufletele morţilor coboară pe pământ, de aceea se dă de pomană mâncare gătită. Gospodinele din Bărăgan pregătesc sarmale, prepară cele mai bune deserturi şi scot din cămări vinul cel mai de soi. “Se spune că cei decedaţi se hrănesc din aburii fierturilor, de aceea este obligatoriu ca măcar un singur fel de mâncare să fie fierbinte”, spun specialiştii în Etnografie şi Folclor de la muzeul Dunării de Jos din Călăraşi.
Aşa cum la Moşii de vară s-au păstrat din bătrâni o serie de superstiţii pentru liniştea răposaţilor, şi la cei de toamnă, cinstiţi pe 7 noiembrie, se respecta datinile populare. În această perioadă nu se circulă noaptea, pentru că sufletele morţilor colindă neîncetat. Cel mai periculos este să mergi în noaptea din ajun şi de Mosi, când sufletele se întorc la mormite şi aşteaptă să meargă la cer. Tot de Moşi, gospodinele nu dau cu mătura ca să nu ridice praful în ochii răposaţilor, nu spală şi nu aruncă gunoiul ca să nu ajungă în mâncarea morţilor.
Sâmbăta în care Hristos a stat cu trupul în mormânt
Conform teologilor, Sfinţii Părinţi au rânduit ca sâmbăta să se facă pomenirea celor adormiţi, pentru că este ziua în care Hristos a stat cu trupul în mormânt şi cu sufletul în iad, ca să-i elibereze pe drepţii adormiţi. Pe de altă parte, sâmbăta e deschisă spre duminică, ziua Învierii Mântuitorului Hristos.
“În tradiţia ortodoxă, în ziua praznicului se aduc la biserică, pentru a fi sfinţite, coliva, prescura şi o sticlă de vin. De asemenea, se sfinţesc pachete cu alimente pe care rudele celor adormiţi le împart după slujba de pomenire. Noi ortodocşii ne rugăm pentru că avem credinţa că prin rugăciunile noastre, sufletul celui adormit va ajunge la Judecata universală, într-o stare mai bună decât aceea cu care s-a despărţit de trup”, spune părintele Paul Tudorache, preot în parohia "Sfânta Cuvioasă Parascheva" din Călăraşi.
Ofrande cu putere de mijlocire pe lână Dumnezeu
Tradiţia creştină spune că ofrandele pentru sufletul celor adormiţi au putere de mijlocire pe lângă Dumnezeu pentru iertarea păcatelor săvârşite de către ei, cu gândul sau cu fapta, în timpul vieţii. În amintirea celor adormiţi, urmaşii merg la cimitir pentru a le curăţa mormintele şi a le aşeza flori şi lumânări aprinse la căpătâi.
„În afară de faptul că în calendarul nostru creştin fiecare sâmbătă este considerată zi de pomenire a morţilor cele mai cunoscute sâmbete sunt: Moşii de vară - în sâmbăta dinaintea Pogorârii Duhului Sfânt şi Moşii de iarnă - în sâmbăta dinaintea Înfricoşatei Judecăţi”, a precizat pr. lect. dr. Marian Mihai - Facultatea de Teologie Ortodoxă din Bucureşti, citat de basilica.ro.
De unde vine denumirea de ”Moşi”?
Simion Florea Marian menţiona în lucrarea "Trilogia vietii", "că pe tot parcursul anului, în spaţiul românesc există 20 de zile de Moşi". Cuvântul "moşi" vine de la "strămoşi", şi se referă la persoanele trecute la cele veşnice.
Acelaşi lucru îl explică şi pr.lect.dr. Marian Mihai: „La fiecare Sfântă Liturghie preotul când iese cu Cinstitele Daruri în mijlocul bisericii pomeneşte pe strămoşi, moşi, părinţi, fraţi şi surori şi pe toţi cei adormiţi din neamul nostru. Conştientizăm şi ştim că atunci când plecăm din lumea aceasta nu facem altceva decât să ne adăugăm la neamul nostru, la cei care au plecat din lumea aceasta. Din această cauză amintim despre cei care fac parte din seminţia noastră, ne gândim la ei, îi pomenim şi cel mai important lucru pe care îl putem face este să săvârşim Sfânta Liturghie pentru ei. Următoarea pomenire a celor adormiţi, Moşii de iarnă, se va face pe 14 februarie.
Vă recomandăm şi: