Gara de Nord, inaugurată la 13 septembrie 1872. Cum arăta cea mai mare gară din România
0La 1/13 septembrie 1872, cu 150 de ani în urmă, era inaugurată Gara de Nord din București, cea mai mare gară a României. O fotografie originală cu Gara de Nord, realizată la scurt timp după inaugurare, se păstrează în Colecția de Stampe a Academiei Române. Poza a fost făcută în 1873 de Carol Popp de Szathmári.
Lucrările de construire au debutat în 1868, în prezența regelui Carol I și s-au încheiat după patru ani.
„Istoria acestui obiectiv debutează în secolul XIX, într-o perioadă când societatea românească era puternic influenţată de cultură franceză. Debutul construcţiei gării a fost realizat în prezenţa domnitorului Carol I, la data de 10 septembrie 1868, prezenţa conducătorului statului la acest eveniment marcând importanţa deosebită a noului echipament urban. Proiectul gării cuprindea o clădire în formă de U, cu două corpuri paralele legate de un al treilea corp dispus perpendicular, cu arhitectură inspirată de cea a Gării de Nord din Paris. Gara destinată de la bun început pentru tranzitul de călători şi mărfuri cuprindea şapte linii de cale ferată, mai multe ateliere şi birouri", arată arhitectul Alexandra Buleu, de la Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu" din Bucureşti, în lucrarea „Gara feroviară, expresie a coliziunii culturale dintre oraş şi teritoriu. Studiu de caz: Gara de Nord, Bucureşti“.
Cum s-a numit inițial
De-a lungul timpului, clădirii i s-au adăugat corpuri noi, fiind schimbate faţadele, moment în care a devenit din gară de tranzit, o gară terminus. La data de 25 septembrie 1872, gara este inaugurată în cadru festiv.
„Astfel, staţia care primeşte numele de Gara Târgovişte se deschide circulaţiei feroviare pe linia Roman - Galaţi - Bucureşti - Piteşti“, arată arhitectul Alexandra Buleu.
Conform Direcției Patrimoniu Digital CIMEC, la momentul respectiv aceasta se numea Gara Târgoviștei, fiind denumită după numele străzii unde fusese construită – Calea Târgoviștei (actuala Calea Griviței). La acea dată era a doua gară ridicată în București, după Gara Filaret. Numele de Gara de Nord îl primește abia în 1888.
Gara Târgoviștei era parte a proiectului unei rețele de căi ferate românești a cărei construcție fusese concesionată consorțiului prusac condus de B.H. Strousberg.
Rețeaua urma să creeze o legătură între cele două provincii istorice, Moldova și Muntenia, iar consorțiul urma să construiască linia Roman – Galați - Buzău – București și linia București – Pitești – Craiova – Turnu Severin. Eșecul acestei concesiuni a dus la preluarea de către statul român, printre altele, și a Gării Târgoviștei.
Odată cu dezvoltarea sistemului feroviar al României, Gara de Nord crește în importanță și se impune și lărgirea ei pentru a putea primi mai multe trenuri și mai mulți călători. Acest lucru se realizează însă în etape distincte, ceea ce se reflectă și în înfățișarea ei actuală, corpurile de clădire aflate în compunere fiind fiecare un adaos din perioade diferite.
În 1932 s-a construit Palatul CFR
În primele decenii de existență, Gara de Nord s-a aflat în umbra planurilor pentru o nouă mare gară a Bucureștiului, care ar fi trebuit să fie construită în zona centrală.
O extindere semnificativă a cunoscut în 1932, când atât gara, cât și spațiul înconjurător au cunoscut transformări importante. Atunci sunt demolate fostele Ateliere CFR și mutate pe Calea Griviței, iar pe locul respectiv se va construi Palatul CFR.
Gara de Nord primește un nou corp, a cărui intrare monumentală, cu coloane, în stil neoclasic modern, reprezintă azi poate cea mai reprezentativă imagine a gării.
Ca principală poartă de intrare în București, Gara de Nord a fost martoră a momentelor importante din istoria României: sărbători, distrugeri, vizite marcante, funeralii, războaie, refaceri, modernizări, reprezentând întotdeauna mult mai mult decât o stație de cale ferată.
Clădirea Gării de Nord este monument istoric, înscrisă în Lista Monumentelor Istorice cu codul B-II-m-B-18803.