Credinţe şi superstiţii în Săptămâna Patimilor: Ce să faci în Marţea cea Mare ca să nu sărăceşti şi să nu sece grânele
0Marţi, a doua zi a Săptămânii Mari, ultima treaptă a urcuşului duvohnicesc pe care Postul ne-o pune în faţă, reprezintă o pregătire în rugăciune pentru patimile Mântuitorului Hrisos.
“În aceste momente ne reamintim şi retrăim ultimele zile din viaţa Mântuitorului, cu întreaga lor tensiune şi dramă lăuntrică, într-o stare de sobrietate şi măreţie în acelaşi timp, de tristeţe, dar şi de bucurie, de pocăinţă, dar şi de nădejde. Fiecare zi are un înteles şi un mesaj foarte clar şi adânc”, spune părintele Ramon Eugen Ilie, protopopul Călăraşiului, slujitor al Domnului la biserica Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena.
Marţea cea Mare ne pregăteste pentru intrarea în cămara Mântuitorului, cu parabola celor zece fecioare. “Citind această pildă transmisă de Sfinţii Apostoli şi Evanghelişti ne pregătim pentru cea de-a doua venirea a Mântuitorului. El este Mirele, iar noi trebuie să fim mereu gata să-l întâmpinăm. Să avem candela credinţei aprinsă în suflet şi dăm dovadă de putere, pentru că numai astfel putem ajunge în Împărăţia veşnică”, spune părintele Ramon.
Minunatul undelemn al milostivirii
Când Domnul se suia la Ierusalim şi se ducea la Patimă a spus ucenicilor Săi şi această parabolă, pentru ca nu cumva cineva trăind în feciorie să nu se îngrijească şi de celelalte virtuţi şi mai ales de milostenie.
Pe cinci dintre fecioare le numeşte întelepte căci împreună cu fecioria au avut şi minunatul şi îmbelşugatul undelemn al milostivirii. Pe celelalte cinci le numeşte nebune pentru că, deşi şi ele aveau virtutea fecioriei, nu aveau în aceeaşi măsură milostenie.
“Pe când se scurgea noaptea acestei vieţi au adormit toate fecioarele, adică au murit. Cu adevărat moartea se numeşte somn. Pe când dormeau ele, strigăt mare s-a făcut la miezul nopţii; cele care au avut undelemn din belşug au intrat cu Mirele la deschiderea uşilor, iar cele nebune, pentru că nu aveau undelemn din destul îl căutau după ce s-au sculat din somn. Aici trebuie să subliniem câteva învăţăminte. Cele cinci fecioare care au rămas fără undelemn simbolizează lumea care aleargă după grijile acestei vieţi: ne preocupăm îndeaproape de bani, de ceea ce mâncăm sau de ceea ce bem. Uităm lucrul cel mai important: sufletul. Abia atunci când avem nevoie de Dumnezeu, când ne loveşte necazul, ne dăm seama că uşile şi ne închid, la fel ca celor cinci fecioare neînţelepte”, spune părintele protopop al Călăraşiului, Ramona Eugen Ilie.
"Marţea seacă" se respectă cu sfinţenie
Creştinii din Bărăgan respectă o serie de credinţe populare în Săptămâna Patimilor. “Marţea seacă” se ţine să nu sece grânele, laptele şi să nu sărăcească oamenii. "În general, nu se lucrează în gospodărie pentru a nu abate asupra ta cele rele. Ştiu asta de când eram copil. Părinţii noştri nu ne dădeau voie să mai muncim şi nici ei nu mai lucrau nimic. În Săptămâna Mare e păcat să mai roboteşti", spune Elena Niţu, 85 de ani, pensionară, din comuna Radu Negru. Oamenii merg seara la biserică unde, începând cu ora 17.00 încep slujbele de priveghere. Deniile sunt săvârşite în fiecare biserică de către preoţi şi semnifică o pregătire în post şi rugăciune pentru întâmpinarea Învierii Domnului, duminică, 20 aprilie, dis- de-dimineaţă.
Vă recomandăm şi:
Credinţe populare. Ce să faci în ziua de Florii ca să ai spor şi viaţa liniştită
Cum sărbătorim corect Floriile. Legătura între tradiţia din popor şi simbolurile biblice
Nu mă sunaţi de Florii, să nu ştie lumea că mă cheamă Ghiocel
Patriarhul Daniel: „Sărbătoarea Floriilor înseamnă ieşirea din egoismul vieţii individuale“